O cultură exotică testată în sudul României începe să atragă tot mai mult atenția fermierilor. Curmalul chinezesc, cunoscut și sub numele de jujube, s-a adaptat la terenurile nisipoase de la Dăbuleni, iar specialiștii estimează că o plantație matură poate ajunge la producții de până la 40 de tone pe hectar.
Curmalul chinezesc s-a adaptat la „Sahara Olteniei”
Dăbuleniul este cunoscut de zeci de ani pentru pepenii cultivați pe terenurile nisipoase, însă în ultimii ani specialiștii au testat aici mai multe plante pe care românii sunt obișnuiți să le asocieze cu zone mult mai exotice. Printre ele se numără fisticul, kiwi, kaki, rodiile și curmalul chinezesc.
În 2026, culturile exotice de la Dăbuleni au avut cel mai bun an din ultimii cinci, iar producția a crescut cu aproximativ 30%, potrivit Știrile ProTV. Precipitațiile mai abundente au contribuit la dezvoltarea plantelor și le-au ajutat să suporte mai bine temperaturile ridicate și insolația.
Ștefan Nanu, directorul Stațiunii de Cercetare Dăbuleni, a explicat că ploile mai numeroase au făcut ca umiditatea atmosferică să se apropie de nivelul optim pentru aceste culturi. Curmalul chinezesc se numără printre speciile care au atras deja interesul fermierilor români.
„Acum suntem chiar în sezonul plantelor exotice. Sunt fermieri care sunt interesați în prezent de curmalul chinezesc, pentru că a fost prima specie pe care noi am promovat-o”, a declarat Irina Țițirică, inginer la Stațiunea de Cercetare Dăbuleni, pentru Știrile ProTV.
Până la 40 de tone de fructe, de pe un singur hectar
Potențialul economic al culturii fusese remarcat încă de acum câțiva ani. În 2023, plantația experimentală de curmal chinezesc de la Dăbuleni ocupa un hectar. Pentru acel an era estimată o producție de aproximativ zece tone, însă specialiștii spuneau că, odată ajunși pomii la maturitate, recolta putea deveni de patru ori mai mare, adică aproximativ 40 de tone.
La acel moment, potențialul economic al unei asemenea plantații era evaluat la aproximativ 100.000 de euro, iar succesul experimentului îi determina pe cercetători să ia în calcul extinderea suprafeței cultivate. Mai mult, un singur pom poate produce între zece și 30 de kilograme de fructe, în funcție de soi, iar producția medie indicată pentru un hectar era de aproximativ 20 de tone.
Curmalele de Dăbuleni, vândute acum cu 40 de lei kilogramul
Între timp, cultura a trecut și în etapa comercială. În septembrie 2026, specialiștii de la Dăbuleni spuneau că fructele sunt coapte și pot ajunge direct la clienți. Stațiunea de Cercetare Dăbuleni afișează, în propriul magazin, un preț de 40 de lei pentru un kilogram de curmale chinezești, cu TVA inclusă.
Prețul actual arată că fructul a depășit faza de simplă curiozitate agricolă. Veniturile efective ale unei plantații depind, însă, de producția obținută, calitatea fructelor, costurile de exploatare și prețul cu care acestea sunt vândute.
De ce este interesant pentru fermieri
Unul dintre avantajele curmalului chinezesc este perioada în care începe să înflorească. Potrivit informațiilor prezentate de specialiști, înflorirea începe în luna iunie, ceea ce îl ajută să evite înghețurile târzii de primăvară, care pot afecta pomi precum caisul sau piersicul.
În plus, soiurile testate la Dăbuleni s-au adaptat solului nisipos și condițiilor din sudul României. În anii precedenți, cercetătorii au adus mai multe soiuri, pentru a vedea cum se comportă în climatul local. Interesul fermierilor a crescut odată cu rezultatele obținute, iar în 2026 specialiștii Stațiunii Dăbuleni spuneau că există deja agricultori interesați să introducă această specie în propriile exploatații.
Fisticul dă și el rezultate spectaculoase la Dăbuleni
Curmalul chinezesc nu este singura surpriză din livezile experimentale. În același an, pomii de fistic au avut o recoltă bună. Un pom în vârstă de șapte ani produce în jur de zece kilograme de fistic, potrivit specialiștilor citați de Știrile ProTV.
Alături de fistic și curmal chinezesc, la Dăbuleni sunt cultivate și kiwi, kaki și rodii, iar anul 2026 a adus condiții mai bune pentru ansamblul culturilor exotice.
„Plantele au fost mult mai bine aprovizionate cu apă de la mama natură, pentru că noi oricum irigam, dar stresul termic și insolația au fost mai ușor de tolerat”, a explicat Alina Paraschiv, inginer la Stațiunea de Cercetare Dăbuleni.
Rezultatele îi fac pe specialiști să considere că unele dintre aceste specii ar putea deveni culturi tot mai importante în sudul României, iar curmalul chinezesc este deja unul dintre cele mai avansate exemple.
