Toamna astronomică începe miercuri, 23 septembrie, odată cu echinocțiul de toamnă, moment în care Soarele traversează ecuatorul ceresc și se îndreaptă spre sud. Ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată în această perioadă.
Vine toamna astronomică: Fenomenul care schimbă ora și durata zilei
Potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, echinocţiul de toamnă are loc în noaptea de marţi spre miercuri, la ora 03.05. Soarele răsare și apune în apropierea punctelor cardinale est și vest, iar durata zilei este apropiată de cea a nopții. După echinocțiu, în emisfera nordică, zilele vor continua să se scurteze, iar nopțile să devină mai lungi până la solstițiul de iarnă, care va avea loc pe 21 decembrie 2026.
Echinocțiul de Toamnă: egalitatea dintre zi și noapte
Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la această dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică, scrie news.ro
Aflându-se la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zileilor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.
Impactul la Polii Pământului și în Emisfera Sudică
Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare, în zona polului nord începând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primăvară.
În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.
Toamna astronomică: Traiectoria soarelui și evoluția zilelor până la solstițiu
La latitudinile ţării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălţime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanţei unghiulare dintre zenit şi orizont.
Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.
Trecerea la ora de iarnă
România trece la ora oficială „de iarnă”, în noaptea de sâmbătă spre duminică, adică 24-25 octombrie, când ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce va face ca ziua de 25 octombrie să fie cea mai lungă din acest an.
În noaptea de 24 spre 25 octombrie, România revine de la ora de vară, care se aplică din ultima duminică a lunii martie, la ora Europei de Est sau Timpul Legal Român. Astfel, începând din acea duminică, România va avea două ore avans faţă de timpul universal coordonat (UTC).
România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie, când România trece la ora de vară, iar diferenţa faţă de UTC este de trei ore.
Decizia Europeană privind Schimbarea Orei și Istoricul din România
Parlamentul European a decis în martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, măsură care urma să intre în vigoare din 2021, decizia trebuind însă confirmată şi de Parlamentele naţionale.
Ţările europene au introdus dispoziţiile privind orarul de vară în secolul trecut, pentru a economisi energie.
Începând cu 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative care să pună capăt schemelor naţionale divergente în materie de schimbări ale orei. Cu toate acestea, în 2018, scopul schimbării orei a devenit mult mai puţin relevant, existând studii care sugerează că economiile de energie sunt minore, iar cetăţenii se plâng tot mai mult de efecte negative asupra sănătăţii.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie.
