Toamna astronomică 2026 începe pe 23 septembrie, la 03:05. Din această perioadă, durata zilelor va continua să scadă, iar nopțile vor deveni treptat mai lungi, atingând apogeul la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.
Adio, zile lungi! Toamna astronomică, tot mai aproape
La finalul lunii septembrie va avea loc ca în fiecare an echinocțiul de toamnă. Va fi momentul în care Soarele se află exact deasupra ecuatorului Pământului și care anunță începutul toamnei în emisfera nordică și debutul primăverii în emisfera sudică. Din această perioadă, durata zilelor va continua să scadă, iar nopțile vor deveni treptat mai lungi, atingând apogeul la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.
În același timp, în emisfera sudică, echinocțiul marchează începutul primăverii astronomice. Cele două jumătăți ale Globului experimentează întotdeauna anotimpuri opuse.

Fenomenul explicat de specialiști
Fenomenul astronomic se produce atunci când longitudinea astronomică a Soarelui ajunge exact la 180 de grade. În acest punct, astrul traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Astfel, Soarele răsare aproape de punctul cardinal est și apune în apropierea celui vestic.
Echinocțiul reprezintă momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar durata zilei și a nopții este, în linii mari, apropiată, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasilce Urseanu”, ciat de digi24.ro
După acest moment, la latitudinile României, Soarele ajunge la amiază la o înălțime de aproximativ 45 de grade deasupra orizontului. Traiectoria aparentă a astrului pe cer devine tot mai joasă, răsăritul se produce mai târziu, iar apusul mai devreme.
Originea și semnificația cuvântului „echinocțiu”
Termenul are o istorie lingvistică fascinantă. Cuvântul „echinocțiu” provine din francezul „équinoxe”, care la rândul său își are originea în latinescul „aequinoctium”. Această denumire este formată din două cuvinte:
- „aequus” (care înseamnă „egal”)
- „nox, noctis” (care înseamnă „noapte”).
Numele face o trimitere directă la echilibrul și apropierea dintre durata zilei și cea a nopții, o caracteristică definitorie pentru cele două echinocții (de primăvară și de toamnă) care se produc în fiecare an.
Toamna astronomică 2026: Cum se pregătesc românii pentru sezonul rece
Dincolo de spectacolul celest, echinocțiul de toamnă are rădăcini adânci în cultura rurală românească. Această perioadă este asociată cu încheierea treptată a recoltării și pregătirea intensă a gospodăriilor pentru iarnă.
După strângerea roadelor, oamenii:
- Pun recoltele la păstrare în hambare și pivnițe.
- Pregătesc proviziile de hrană și taie lemnele pentru foc.
- Organizează riguros spațiile destinate depozitării alimentelor.
De asemenea, în numeroase localități se organizează târguri și piețe de toamnă. Aici sunt valorificate fructele, legumele și restul produselor de sezon. Aceste evenimente populare păstrează și astăzi legătura tradițională dintre venirea toamnei, recoltă și apropierea iernii.
Trecerea la ora de iarnă 2026
Scăderea duratei zilei este însoțită de un alt eveniment important toamna: schimbarea orei. Trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026. La ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel încât ora 04:00 va deveni ora 03:00, oferindu-ne o noapte mai lungă.




