Craiova, locul în care memoria deportării a fost readusă în atenție
La Muzeul de Artă din Craiova a fost marcată împlinirea a 84 de ani de la deportarea romilor din Dolj în Transnistria, una dintre cele mai dureroase pagini din istoria comunității rome din România.
Evenimentul a fost organizat în jurul memoriei celor deportați, dar și al responsabilității generațiilor actuale de a cunoaște trecutul și de a construi un viitor bazat pe educație, demnitate și șanse egale.
Romeo Tiberiade, președintele Partidei Romilor Pro-Europa – Sucursala Dolj, a descris întâlnirea drept una care a pus în legătură trecutul, prezentul și viitorul.
„În calitate de președinte al Partidei Romilor Pro-Europa – Sucursala Dolj, la Muzeul de Artă din Craiova am marcat 84 de ani de la deportarea romilor din Dolj în Transnistria, în 1942. Nu a fost doar o comemorare, ci o întâlnire între trecut, prezent și viitor.”
Ce s-a întâmplat cu romii deportați în Transnistria
În 1942, în timpul regimului condus de Ion Antonescu, autoritățile române au deportat în Transnistria aproximativ 25.000 de romi. Printre cei vizați s-au aflat romi nomazi, dar și romi sedentari considerați de autorități „indezirabili” pe baza unor criterii discriminatorii.
Transnistria era atunci un teritoriu din sud-vestul Ucrainei aflat sub administrație românească. Deportații au fost trimiși în localități și zone în care au trăit în condiții extrem de dificile, confruntându-se cu lipsa hranei, frigul, bolile și accesul limitat la îngrijiri medicale.
Potrivit estimărilor istorice, cel puțin 11.000 dintre romii deportați au murit în urma condițiilor de deportare, a relelor tratamente sau a actelor de violență.
Doljul, printre județele afectate de deportări
Tragedia a afectat direct și comunitățile de romi din Dolj. Potrivit unor documente istorice prezentate de TVR Craiova, 1.767 de romi din județul Dolj au fost deportați în Transnistria, dintre aceștia 604 fiind romi sedentari.
O altă documentare istorică privind localități din Dolj arată că deportările s-au desfășurat în mai multe etape. În cazul romilor din Gârla Mare, de exemplu, persoane ridicate de jandarmi au fost duse la Craiova, de unde au fost îmbarcate în vagoane de marfă cu destinația Transnistria.
Un martor al deportării, prezent la comemorarea din Craiova
Unul dintre momentele emoționante ale evenimentului a fost prezența lui Niță Gheorghe, astăzi în vârstă de aproape 90 de ani, care a trăit deportarea în copilărie, la numai 7 ani.
Romeo Tiberiade a subliniat importanța mărturiei sale pentru păstrarea memoriei comunității.
„Un moment profund și emoționant a fost prezența domnului Niță Gheorghe, astăzi în vârstă de aproape 90 de ani, martor viu al deportării trăite în copilărie, la doar 7 ani. Prezența sa ne-a reamintit că în spatele istoriei sunt oameni și destine pe care avem datoria să nu le uităm.”
De la memoria trecutului la educația copiilor
La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților, ai comunităților minorităților naționale, directori de școli, profesori și mediatori școlari.
Tiberiade a evidențiat și mesajele de solidaritate transmise de Venera Popescu, președinta comunității macedonene, precum și de prefectul Eugen Călinoiu.
„Am apreciat în mod deosebit mesajul emoționant al doamnei Venera Popescu, președinta comunității macedonene, un mesaj de solidaritate, respect și unitate între minorități.”
Președintele Partidei Romilor Pro-Europa – Sucursala Dolj a mulțumit, de asemenea, prefectului Eugen Călinoiu pentru participare și pentru mesajul transmis.
Tinerii, implicați în păstrarea memoriei
Un accent important al evenimentului a fost pus pe rolul tinerei generații.
Eduard Botezatu, președintele organizației de tineret a Partidei Romilor din Dolj, a vorbit despre responsabilitatea tinerilor de a-și cunoaște istoria și de a-și construi viitorul prin educație.
„Am vorbit despre trecut, dar și despre viitor: despre educația copiilor romi, șanse egale, demnitate și responsabilitate.”
Mesajul este cu atât mai important cu cât mărturiile directe ale supraviețuitorilor devin tot mai rare, iar memoria deportării trebuie transmisă generațiilor care nu au cunoscut direct acea perioadă.
„În urmă cu 84 de ani, copiii romi erau duși pe drumul deportării”
Pentru organizatorii evenimentului, comemorarea nu este doar despre trecut, ci și despre ceea ce societatea poate construi în prezent.
„În urmă cu 84 de ani, copiii romi erau duși pe drumul deportării. Astăzi, datoria noastră este să-i conducem pe drumul educației. Să nu uităm! Să ne respectăm memoria și bătrânii! Să ne educăm copiii! Să construim împreună un viitor cu demnitate!”
Memoria deportării romilor rămâne astfel legată de educație și de responsabilitatea de a evita repetarea discriminării și a abuzurilor.
O lecție care rămâne pentru generațiile următoare
Istoria deportării romilor în Transnistria face parte din istoria României din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Păstrarea mărturiilor și documentelor despre această perioadă contribuie la înțelegerea consecințelor pe care discriminarea instituționalizată și politicile de persecuție le pot avea asupra unor comunități întregi.
Evenimentul de la Craiova a transmis, în acest context, un mesaj simplu: memoria nu trebuie să rămână doar o privire spre trecut, ci poate deveni un punct de plecare pentru educație, respect și responsabilitate.
