Titlul de Capitala Europeană a Culturii în 2034 va reveni unui oraș din România. Primele candidaturi sunt așteptate în toamna lui 2028, iar orașele finaliste vor fi cunoscute în 2029. Sibiul (2007) și Timișoara (2023) au demonstrat impactul pozitiv al acestui titlu asupra infrastructurii culturale și a comunităților locale.
Capitala Europeană a Culturii pentru 2034: Ce oraș din România va primi titlu
Ministerul Culturii anunță că, noul cadru al competiției simplifică procedura de candidatură și pune un accent mai mare pe proiectele cu efecte pe termen lung, precum și pe implicarea tinerilor și a societății civile.
Primele candidaturi vor fi depuse în toamna anului 2028, iar orașele finaliste vor fi stabilite în cursul lui 2029. Localitatea câștigătoare va avea la dispoziție o perioadă de cinci ani pentru implementarea programului cultural.
Lecțiile trecutului: Sibiu și Timișoara
Experiența României în acest program european este deja una solidă. Sibiul a deținut titlul în 2007, alături de Luxemburg, în timp ce Timișoara a fost Capitală Europeană a Culturii în 2023, alături de Veszprém și Elefsina.
”Ambele experiențe au arătat ce poate lăsa în urmă un astfel de proiect: infrastructură culturală, rețele europene, proiecte noi și oameni care au învățat să construiască programe culturale la scară europeană”, scrie Ministerul Culturii.
Capitala Europeană a Culturii: Ce se schimbă în competiția pentru 2034
Instituția subliniază că titlul nu mai este tratat strict ca un eveniment izolat pentru un singur an, ci ca un angajament durabil. Valabilitatea proiectelor și acordarea Premiului „Melina Mercouri” vor depinde direct de respectarea măsurilor asumate.
Procedura de candidatură va fi simplificată, iar criteriile vor fi reduse de la șase la patru seturi.
Orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere. Tinerii și societatea civilă vor avea, de asemenea, un rol mai important în procesul de candidatură și în pregătirea programelor culturale.
Proiectele orașelor candidate ar putea continua după competiție
Ministerul Culturii analizează și un mecanism prin care proiectele dezvoltate de orașele candidate să poată fi continuate chiar și după încheierea competiției.
„Orașele care investesc timp, energie și idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câștigă titlul. De aceea, analizăm un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puțin de orașele finaliste, să poată fi implementate parțial și după competiție”, transmite Ministerul Culturii.
Experiența Cluj-Napoca arată că acest lucru este posibil. Proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să prindă viață și după încheierea competiției.
Strategia Națională a Culturii 2027-2034
Ministerul Culturii pregătește, în paralel, Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioadă care se suprapune cu etapa de pregătire și desfășurare a competiției pentru Capitala Europeană a Culturii din 2034.
„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente”, a declarat ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan.
Ministrul susține că viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată și poate deveni „un proiect-far”.
Ce va însemna titlul pentru orașul câștigător
Desemnarea orașului românesc care va purta titlul în 2034 va reprezenta, astfel, nu doar rezultatul unei competiții culturale, ci și o oportunitate pentru dezvoltarea unor proiecte și infrastructuri care să rămână în comunitate pe termen lung.
