Peste 20 de lideri din UE au trimis o scrisoare oficială conducerii UE, criticând dur politicile de migrație ale Spaniei. Semnatarii scrisorii spun că sunt gata să reinstaureze controalele temporare la frontiere, iar Italia și Franța au început deja să aplice restricții la granițele cu Spania.
Scandal uriaș în UE pe migrație
Douăzeci şi doi de lideri din UE, printre care se numără cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi preşedintele României, Nicuşor Dan, au criticat sâmbătă politicile în materie de migraţie ale prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez, acuzându-l că subminează securitatea frontierelor Uniunii, relatează Politico.
Sánchez, din ce în ce mai izolat, a replicat că partenerii săi din UE au reacţionat într-un mod „egoist” şi „ilegal” la afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranţi fără autorizaţie din Maroc în exclava spaniolă Ceuta din Africa de Nord, notează news.ro
Deşi aproape toţi aceşti migranţi s-au întors acum în Maroc — şi niciunul nu a trecut pe teritoriul continental al UE — cei 22 de lideri şi-au exprimat „îngrijorarea serioasă” cu privire la ameninţarea la adresa frontierelor UE şi au subliniat că decizia lui Sánchez de a acorda statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranţi fără autorizaţie constituie un „factor de atracţie” care a alimentat criza.
Apelul celor 22 de lideri către conducerea UE
Într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintelui Consiliului European, António Costa, şi prim-ministrului irlandez, Micheál Martin, cei 22 de lideri au făcut referire directă la necesitatea cooperării la nivelul UE în ceea ce priveşte politici precum programul de regularizare a migranţilor de la Madrid.
„Avem datoria de a descuraja în mod eficient şi de a combate fără încetare migraţia ilegală, prin coordonarea acţiunilor noastre, consolidarea frontierelor noastre externe şi abordarea tuturor politicilor care pot servi drept factori de atracţie, cum ar fi regularizarea unui număr foarte mare de migranţi în situaţie neregulată”, au scris liderii.
Poziția oficială a Madridului față de acuzații
Madridul a respins afirmaţia potrivit căreia schema de regularizare a ţării ar fi declanşat criza din Ceuta şi a subliniat că niciuna dintre persoanele care au intrat ilegal în exclavă nu ar fi eligibilă să beneficieze de această măsură.
„Acest proces se bazează pe condiţii foarte specifice, cum ar fi dovada rezidenţei în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 şi faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei.
În plus, termenul limită pentru depunerea cererilor în cadrul programului, care a fost lansat în aprilie, a fost în iunie.
Însă aceste explicaţii nu par să-i fi convins pe liderii UE care au semnat scrisoarea adresată lui Costa, von der Leyen şi Martin.
„Nu putem permite ca traversările în masă necontrolate, instrumentalizarea migraţiei sau alte ameninţări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. Că intrarea ilegală a unui migrant se poate transforma într-o şedere legală”, au continuat aceştia.
Pericol direct pentru Spațiul Schengen
Ca semn al ameninţării crescânde la adresa spaţiului Schengen de liberă circulaţie al UE şi al caracterului exploziv al migraţiei ca problemă politică paneuropeană, semnatarii scrisorii s-au declarat dispuşi să consolideze sau să reinstaureze „controlul temporar la frontieră” în cadrul blocului.
Cine sunt semnatarii scrisorii?
Pe lângă Merz şi Meloni, scrisoarea a fost semnată de liderii din:
- Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă;
- Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria;
- Letonia, Lituania, Malta, Ţările de Jos, Polonia;
- România, Slovacia, Slovenia şi Suedia.
Aceştia au solicitat organizarea unei videoconferinţe a miniştrilor de interne pentru a conveni asupra paşilor următori. Roma şi Copenhaga au luat iniţiativa în redactarea scrisorii.
Reacția dură a lui Pedro Sánchez
Într-o scrisoare adresată lui von der Leyen, Costa şi Martin, Sánchez i-a criticat dur pe omologii săi europeni care „au ales să atace Spania şi să solicite excluderea temporară a acesteia din Spaţiul Schengen”.
Meloni a fost prima care a propus joi suspendarea Spaniei din zona formată din 29 de ţări în care controalele la frontierele interne au fost în mare parte eliminate. Vineri, Italia a impus restricţii privind libera circulaţie din Spania către porturile şi aeroporturile italiene.
Franţa a intensificat, de asemenea, controalele la frontiera cu Spania din cauza valului de migranţi din Ceuta.
În scrisoarea sa, la care a avut acces POLITICO, prim-ministrul socialist al Spaniei a susţinut că solicitările de excludere a Spaniei din spaţiul Schengen sunt:
„Nu numai contrare legislaţiei europene, dreptului umanitar şi principiilor de solidaritate care ne leagă, ci şi intereselor pe termen lung ale Europei şi bunului simţ elementar.”
Sánchez s-a apărat împotriva acuzaţiilor că Spania nu ar reuşi să protejeze frontierele externe ale UE şi a citat date care arată că ţara sa a înregistrat jumătate din numărul de intrări ilegale faţă de Italia între 2021 şi 2026.
El a subliniat, de asemenea, că nu este prima dată când migranţii sunt folosiţi ca armă împotriva membrilor blocului şi a reamintit încercarea Belarusului din 2021 de a semăna haos în UE prin facilitarea trecerii migranţilor în Polonia şi în mai multe ţări baltice.
Prim-ministrul Spaniei a adăugat că statele membre ale UE care au susţinut propunerea de suspendare au fost „motivate de prejudecăţi, ştiri false, ignoranţă sau interese politice”.
„În contextul internaţional actual, Uniunea Europeană nu îşi poate permite acest tip de reacţie egoistă, polarizantă şi ilegală”, a scris el.
Scrisoarea în termeni fermi a lui Sánchez subliniază tensiunea crescândă dintre prim-ministru şi numeroşii lideri ai UE care şi-au exprimat sprijinul pentru excluderea temporară a Spaniei din spaţiul Schengen.
„Aproape toţi” migranţii s-au întors în Maroc
Vineri seara, guvernul spaniol a asigurat că „aproape toţi” migranţii sosiţi în ultimele zile fuseseră deja repatriaţi în Maroc, adică 8.000, conform cifrei comunicate de executiv.
60.000 de migranţi, conform unei estimări a preşedintelui guvernului local, Juan Jesus Vivas (50.000, potrivit Ministerului spaniol de Interne), în marea lor majoritate marocani, şi în principal tineri şi adolescenţi, au sosit de la începutul săptămânii, trecând graniţa terestră sau pe mare.
Treizeci şi patru au murit, dintre care mulţi prin înec, potrivit administraţiei locale din Ceuta, acest mic teritoriu cu 84.000 de locuitori situat la extremitatea nordică a Marocului, la graniţa cu Strâmtoarea Gibraltar, şi care constituie una dintre cele două frontiere terestre dintre Africa şi Europa (alături de cealaltă enclavă spaniolă, Melilla).
Imaginile acestei crize migratorii, fără precedent ca amploare la Ceuta, au provocat reacţii puternice în cadrul Uniunii Europene, în special din partea dreptei şi a extremei drepte, mai ales în ceea ce priveşte controalele la frontierele spaţiului Schengen.
Citește și: Bulgaria scumpește vinietele de la 1 august
