Țara noastră a reușit să evite ”junk-ul”. Agenţia Fitch a decis să mențină ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor. Nicușor Dan susține că statul funcționează și că există acord politic pentru jaloanele PNRR, aderarea la zona euro și bugetul pe 2027.
România evită ”junk-ul”: Statul funcționează
„În ciuda zgomotului politic, România funcționează”, a transmis sâmbătă președintele Dan, care a salutat raportul Agenţiei Fitch care reconfirmă stabilitatea financiară a ţării noastre şi a menţionat că există acord politic pe principalele obiective economice şi de reformă, cum ar fi păstrarea traiectoriei financiare a României, elaborarea bugetului pe 2027 şi trecerea la moneda euro. Şeful statului a recunoscut dificultăţile economice actuale, însă a transmis un mesaj de încredere.
”Printre ele, Codul urbanismului, o lege importantă, care este în dezbatere încă din 2019. Mă bucur că această lege importantă a trecut. Mă bucur că în ea sunt cuprinse rezultatele referendumului din București din 2024, așa cum ele au fost cuprinse pe partea financiară și în legea bugetului pe 2026.
Au rămas trei jaloane PNRR. Două dintre ele, legea ANI și legea biodiversității, vor fi dezbătute săptămâna viitoare de Parlament. Cele două camere ale Parlamentului au fost deja convocate. Și a mai rămas legea salarizării, ultimul jalon și cel mai dificil din PNRR, unde dezbaterea e în curs și mă bucur că greva din sănătate a fost suspendată, e un mic pas înainte.
Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern.
Există acord politic pentru elaborarea bugetului 2027, încă din toamna acestui an, pentru predictibilitate, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern.
Și există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro.
Salut raportul Fitch, care reconfirmă stabilitatea financiară a României. Există în raport o oarecare îngrijorare față de situația politică din România”, a spus Nicușor Dan.
Apel la echilibru și delimitarea de „zgomotul politic”
„Și, față de această chestiune, îi invit și pe români, și pe partenerii noștri, și mediul financiar să separe acțiunea politică de zgomotul politic, pentru că, pe lucrurile importante, am găsit consens în România. Am găsit consens pe PNRR. Am găsit consens pe SAFE. Am găsit consens pentru toată legislația necesară pentru ca România să intre în OCDE, și au fost mai mult de 100 de acte normative numai pe OCDE.
Dragi români, vă înțeleg și greutățile, și îngrijorările. Evident că puterea de cumpărarea a scăzut. Există incertitudine cu privire la viitor. Și suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile pe care le vedem zilnic.
Însă vă invit să ne uităm cu echilibru la momentul pe care îl traversăm. A scăzut puterea de cumpărare, însă România se stabilizează financiar și va fi mai bine.
E mult scandal inutil în politică, dar, așa cum am spus, există consens pe lucrurile mari și vom trece cu bine peste această perioadă.
Eu am încredere în România și am încredere în români.”
Ce înseamnă ratingul „BBB-” cu perspectivă negativă
Agenţia de rating Fitch a confirmat, vineri noapte, ratingurile pe termen lung pentru riscul de neplată a emitentului (IDR) ale României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă.
„BBB-” este acordat de agențiile de rating pentru a arăta cât de sigur este să împrumuți bani unui stat, fiind ultimul calificativ din categoria recomandată investițiilor, scrie digi24.ro
„Ratingurile României sunt susţinute de apartenenţa la UE şi de fluxurile de capital aferente, care favorizează convergenţa veniturilor şi accesul la finanţare externă. PIB-ul pe cap de locuitor şi calitatea guvernanţei sunt superioare celor ale statelor comparabile din categoria BBB.
Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficite fiscale şi de cont curent mari şi persistente, de creşterea ponderii datoriei guvernamentale şi a datoriei externe nete în PIB, de inflaţia ridicată şi de un climat politic intern tot mai fragmentat şi polarizat. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanţelor publice pe fondul deficitelor fiscale mari – deşi în scădere – şi al creşterii ponderii datoriei guvernamentale în PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbuşirii guvernului format din patru partide, iar modalitatea de soluţionare a situaţiei rămâne neclară.
Măsurile de consolidare au îmbunătăţit perspectivele fiscale, însă persistă riscuri semnificative pe termen mediu din cauza dificultăţilor de implementare, a costurilor socio-economice ale unor măsuri suplimentare şi a considerentelor politice premergătoare alegerilor parlamentare din 2028″, se arată în comentariul Fitch, publicat vineri seară.
Previziuni economice: Deficitul și datoria publică în perioada 2026-2028
Agenţia menţionează deficitul în scădere, dar încă ridicat:
„Estimăm că deficitul administraţiei publice din România se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ţinta guvernului (6%), reflectând o execuţie bugetară mai bună de la începutul anului şi o creştere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Deşi nivelul este mult sub cel de 9,3% înregistrat în 2024, deficitul fiscal rămâne printre cele mai ridicate din categoria BBB”, arată sursa citată.
Impactul instabilității politice asupra reformelor
Agenţia de rating a avut în vedere şi incertitudinea politică sporită:
„România rămâne fără guvern în urma prăbuşirii coaliţiei formate din patru partide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potenţial prelungită de riscuri politice şi de politici publice; momentul constituirii, componenţa şi stabilitatea unui nou guvern sunt extrem de incerte, pe fondul unor divergenţe profunde între foştii parteneri de coaliţie. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru perioada de după 2026 şi a întârziat aprobarea reformelor restante din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (RRF), situaţie care ar putea duce la pierderea unor fonduri”, menţionează Fitch.
Reprezentanţii agenţiei anticipează o reducere mai lentă a deficitului după 2026, „cu riscuri semnificative de deteriorare în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României privind relaxarea fiscală pre-electorală”, creşterea economică slabă, marja limitată pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală (din cauza costurilor socio-economice ridicate) şi incertitudinea politică persistentă.
Dependența de finanțarea externă și fondurile europene
„Estimăm că deficitul fiscal se va reduce treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai scăzute după finalizarea programului RRF şi o reindexare moderată a pensiilor şi salariilor”, arată aceştia.
Totodată, Fitch estimează că ponderea datoriei administraţiei publice în PIB va urca la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârşitul anului 2025 – depăşind mediana proiectată de 57,9% pentru statele comparabile – şi va continua să crească ulterior, deşi într-un ritm mai lent.
Potrivit sursei citate, deficitele gemene mari ale României generează o dependenţă puternică de finanţarea externă, expunând ţara la schimbările de sentiment ale pieţei. Afluxurile ridicate de fonduri UE – inclusiv finanţarea obişnuită pentru coeziune, granturile şi împrumuturile din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) şi prefinanţarea prin intermediul mecanismului UE „Security Action for Europe” – au redus necesarul de finanţare externă al pieţei pentru anul 2026.
„Volumul împrumuturilor de pe piaţă va rămâne, probabil, ridicat, întrucât deficitele bugetare mai mici sunt contrabalansate de creşterea scadenţelor datoriei externe şi de reducerea afluxurilor estimate din fonduri UE; anticipăm că acestea din urmă se vor modera, ajungând la 1,5% din PIB în perioada 2027-2028, faţă de 3,7% în 2026. Totuşi, o accelerare a execuţiei investiţiilor ar putea stimula rata de absorbţie şi, implicit, ar putea genera afluxuri mai mari de fonduri UE”, consideră Fitch.
Citește și: Deficitul bugetar, la 2% din PIB în semestrul I 2026
