De ce durează aproape dublu o călătorie cu trenul în România

De ce durează aproape dublu o călătorie cu trenul în România
De ce durează aproape dublu o călătorie cu trenul în România

România și Polonia au pornit de la același punct, dar au ajuns în locuri diferite

Diferențele dintre transportul feroviar din România și cel din Polonia sunt tot mai evidente. Dacă pentru o călătorie de aproximativ 300 de kilometri între București și Sibiu sunt necesare aproximativ 5 ore și 30 de minute, pe ruta Varșovia–Cracovia, o distanță comparabilă este parcursă în doar 2 ore și 47 de minute.

Comparația are la bază timpii oficiali publicați de operatorii feroviari din cele două țări. În practică, experiența călătorilor din România poate fi și mai dificilă, în condițiile în care întârzierile au devenit frecvente pe numeroase rute.

Recent, CFR Călători a anunțat întârzieri de aproximativ o oră pe ruta București–Brașov, ceea ce a însemnat o creștere cu aproape 50% a duratei normale a călătoriei pentru mulți pasageri.

De ce trenurile circulă mult mai repede în Polonia

România și Polonia au moștenit, după 1990, rețele feroviare extinse, material rulant învechit și o infrastructură care necesita investiții consistente. Ambele state au beneficiat ulterior de fonduri europene importante.

Rezultatele sunt însă foarte diferite.

În prezent, trenurile de lung parcurs din România circulă frecvent cu viteze medii de 50–55 km/h, în timp ce pe principalele rute din Polonia media depășește 100 km/h.

Diferența nu este explicată de un singur traseu sau de un singur proiect de investiții, ci de modul în care cele două state și-au stabilit prioritățile în ultimele două decenii.

În timp ce Polonia și-a concentrat resursele asupra principalelor coridoare feroviare și a urmărit reducerea timpilor de călătorie dintre marile orașe, România a început numeroase proiecte care au fost afectate de întârzieri, contestații și perioade lungi de execuție.

O rețea extinsă nu înseamnă automat și transport mai rapid

România deține una dintre cele mai mari rețele feroviare din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, dimensiunea infrastructurii nu s-a transformat într-un avantaj pentru pasageri.

Potrivit datelor Eurostat, modernizarea infrastructurii europene a avansat constant în ultimele decenii.

În 2024:

  • 40,8% din rețeaua feroviară europeană avea cel puțin două linii, față de 31,8% în 1990;
  • liniile electrificate reprezentau 57,6% din rețea, comparativ cu 39,9% în 1990.

România se situează sub media europeană la ambii indicatori, iar o parte importantă a infrastructurii rămâne neelectrificată.

De ce sunt importante liniile duble și electrificarea

Numărul liniilor și gradul de electrificare influențează direct viteza și regularitatea circulației trenurilor.

Pe liniile duble, trenurile pot circula simultan în ambele sensuri, iar întârzierile sunt gestionate mult mai eficient.

În schimb, pe liniile simple, garniturile sunt obligate să aștepte în stații pentru a permite trecerea trenurilor care circulă din sens opus, ceea ce prelungește durata călătoriilor.

La aceste probleme se adaugă restricțiile de viteză, infrastructura îmbătrânită, lucrările de modernizare care durează ani și numeroasele porțiuni neelectrificate.

Rezultatul este vizibil în timpii de parcurs și în frecvența întârzierilor.

Polonia a redus rețeaua, dar a investit în ce a păstrat

Una dintre cele mai importante diferențe dintre cele două state este modul în care au fost gestionate investițiile.

Datele Eurostat arată că, între 1990 și 2024, Polonia și-a redus lungimea rețelei feroviare cu peste 25%.

Deși această decizie poate părea un pas înapoi, autoritățile poloneze au ales să concentreze investițiile asupra principalelor coridoare și asupra legăturilor dintre marile orașe.

Au fost modernizate linii, gări și sisteme de semnalizare, iar numeroase restricții de viteză au fost eliminate.

Astăzi, pe unele dintre cele mai importante rute, trenurile circulă cu viteze de 160–200 km/h, devenind o alternativă competitivă atât față de transportul rutier, cât și față de cel aerian.

În schimb, România a păstrat o rețea foarte extinsă, însă modernizarea principalelor magistrale s-a desfășurat într-un ritm mult mai lent. Inclusiv Coridorul Rin–Dunăre, principala conexiune feroviară cu vestul Europei, este încă afectat de șantiere începute în urmă cu mulți ani.

Citește mai multe pe News Edge

Citește și: Lucrări importante în Defileul Jiului. Cum se circulă pe DN66

author avatar
Jurnalul Olteniei
Distribuie acest articol