Casa Carianopol din Craiova intră în etapa de reabilitare
Primăria Craiova face un nou pas pentru salvarea unuia dintre monumentele istorice ale orașului. Municipalitatea a publicat în SEAP procedura de achiziție pentru realizarea documentației tehnico-economice și a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (D.A.L.I.) aferente proiectului „Reabilitare și conservare clădire – Casa Carianopol – Valorificarea clădirii «Casa Carianopol» pentru creșterea coeziunii sociale în municipiul Craiova prin crearea unui hub incluziv pentru comunitate”.
Valoarea estimată a contractului este de 269.599 de lei.
Istoria Casei Carianopol
Un monument de patrimoniu construit în 1905
Casa Carianopol a fost edificată în anul 1905 și a aparținut familiei Carianopol, după ce a fost moștenită de la familia Pleșa. Imobilul a fost locuința Angelei Pleșa, fiica lui Ștefan Pleșa, care s-a căsătorit cu Alexandru Carianopol, numele sub care clădirea a rămas cunoscută.
De-a lungul timpului, monumentul a devenit un simbol al patrimoniului arhitectural al Craiovei, ilustrând stilul de viață al familiilor înstărite de la începutul secolului al XX-lea.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, imobilul a fost naționalizat și folosit de structurile Ministerului de Interne, iar după 1990 a fost administrat de Inspectoratul de Jandarmi.
Casa Carianopol este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, cod DJ-II-m-B-08043.
O clădire valoroasă, afectată de degradare
Ce au constatat specialiștii
Imobilul are regim de înălțime Subsol + Parter + Etaj, zidărie portantă, planșee din bolțișoare de cărămidă și o șarpantă din lemn, acoperită cu țiglă smălțuită și tablă zincată.
Interiorul păstrează elemente arhitecturale deosebite: stucaturi, ancadramente ornamentale, tavane decorate, tâmplărie din lemn cu geamuri din cristal, uși sculptate și pardoseli din marmură, parchet și gresie.
Inspecția tehnică a evidențiat însă numeroase probleme:
- finisaje exterioare și interioare degradate;
- tâmplărie care necesită restaurare;
- instalație electrică ce trebuie înlocuită;
- scări din marmură deteriorate;
- acoperiș care necesită reparații;
- platformă betonată și amenajări exterioare aflate într-o stare avansată de degradare.
Potrivit documentației, starea fizică a clădirii impune intervenții urgente pentru conservarea și punerea în valoare a monumentului.
Un hub incluziv pentru comunitatea din Craiova
Spații moderne pentru cultură și educație
Proiectul prevede consolidarea și reabilitarea Casei Carianopol, precum și transformarea acesteia într-un hub incluziv destinat comunității.
Noul centru va găzdui:
- activități culturale și artistice;
- evenimente socio-educative;
- programe de dezvoltare personală;
- cursuri și formare în competențe digitale;
- spații moderne și interactive pentru toate categoriile de vârstă.
Documentația arată că viitorul hub va contribui la creșterea coeziunii sociale, va facilita accesul la servicii educative și culturale și va deveni un punct de întâlnire pentru copii, tineri, adulți și vârstnici.
În același timp, proiectul urmărește promovarea solidarității între generații, combaterea marginalizării sociale, stimularea mentoratului și păstrarea patrimoniului cultural și a memoriei istorice.
Ce beneficii va aduce proiectul
Reabilitarea Casei Carianopol va avea efecte atât asupra patrimoniului construit, cât și asupra dezvoltării comunității.
”Prin proiect sunt propuse intervenții privind consolidarea clădirii și transformarea acesteia într-un hub incluziv pentru comunitate, care va dispune de spații funcționale și interactive destinate organizării de evenimente socio-educative, activități cultural-artistice, comunicare, dezvoltare personală și formare de competențe tehnologice, fiind dotat cu echipamente moderne și inovative”, se arată în documentația publicată în SEAP.
Reprezentanții Primăriei spun că orașul nu dispune de un hub incluziv cu destinație socio-culturală și educativă. Acesta ar urma să ofere locuitorilor un spațiu dedicat coeziunii sociale și solidarității comunitare:
”Lipsa unor alternative locale îi obligă pe oameni să caute opțiuni în alte localități, limitând accesul copiilor, tinerilor și vârstnicilor la activități sănătoase și accesibile.”
”Hub-ul va integra procese, relații și politici care facilitează interacțiunea, schimbul de resurse și solidaritatea între membrii comunității din toate generațiile (copii, tineri, adulți și vârstnici), în acord cu Strategia UE privind Echitatea Intergenerațională”, se mai menționează în documentație.
