Cabinetul propus de premierul desemnat Adrian Veștea a eșuat în a obține votul de învestire în Parlament, fiindu-i necesare 233 de voturi pentru a obține puterea executivă. Au fost exprimate 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, dintre cei 287 parlamentari declarați prezenți.
Criză politică: Cabinetul Veștea a picat
Pentru a fi învestit, guvernul propus are nevoie de majoritatea absolută, adică votul favorabil a 50% + 1 din 465 – numărul total al deputaților și senatorilor (nu doar al celor prezenți în sală).
Procedura post-respingere: Pașii următori la Palatul Cotroceni
După respingerea guvernului, președintele României, Nicușor Dan, este obligat să convoace din nou partidele politice reprezentate în Parlament la Palatul Cotroceni pentru o nouă rundă de consultări, în vederea găsirii unei noi majorități sau a unei noi propuneri de premier.
În urma consultărilor, președintele semnează un nou decret prin care desemnează o persoană pentru funcția de prim-ministru. Acesta poate fi un nume complet nou sau, teoretic, chiar cel respins anterior, dacă negocierile politice s-au reconfigurat între timp, scrie digi24.ro
Din momentul publicării decretului de desemnare în Monitorul Oficial, noul premier desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a-și alcătui echipa de miniștri și pentru a redacta programul de guvernare. Lista de miniștri și programul sunt depuse la Parlament. Se reiau audierile în comisiile de specialitate, urmate de un nou vot în plenul reunit al celor două Camere.
Condițiile constituționale pentru alegeri anticipate
Eșecul Cabinetului Veștea este prima solicitare de învestitură respinsă. Constituția prevede o plasă de siguranță pentru a evita blocajele infinite, oferind Președintelui posibilitatea de a dizolva Parlamentul și de a declanșa alegeri anticipate (Art. 89), însă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții:
- Să fi trecut cel puțin 60 de zile de la prima solicitare de învestitură (adică de la votul pentru Guvernul Veștea).
- Parlamentul să fi respins cel puțin două solicitări de învestitură.
Statutul actualului Executiv interimar
Până când un nou guvern reușește să treacă de votul Parlamentului și să depună jurământul, conducerea administrativă a țării rămâne asigurată de actualul executiv condus interimar de Ilie Bolojan, care își exercită doar atribuțiile de administrare a treburilor publice, fără posibilitatea de a emite ordonanțe de urgență sau proiecte de legi organice.
Reacțiile partidelor: Strategiile PSD și propunerea lui Sorin Grindeanu
Sorin Grindeanu a declarat că PSD nu fuge de răspundere, dar a evitat să spună dacă el personal își va asuma funcția de premier. De asemenea, el a spus că PSD nu va vota un guvern minoritar PNL-USR-UDMR.
Pe de altă parte, fostul secretar general al PSD Paul Stănescu consideră că Sorin Grindeanu ar trebui să fie următoarea propunere de premier. Acesta a punctat faptul că formațiunea a câștigat alegerile și e pe primul loc. Totodată, el precizat că PSD a greșit atunci când s-a dezis de AUR.
Soluția PNL: Ilie Bolojan propune un „Pact pentru România”
Ilie Bolojan a propus, în cadrul Congresului Extraordinar al PNL de duminică, ideea unui pact pentru România, în următoarele şase luni, care să continue liniile adoptate de Guvernul pe care l-a condus, în aşa fel încât deficitele să fie menţinute „la niveluri rezonabile”. Bolojan a afirmat că singura soluţie viabilă presupune guverne minoritare şi propune un pact pentru adoptarea de legi care să asigure absorbţia fondurilor din PNRR şi a menţinerii deficitului.
„Nemaiputând funcționa pe o majoritate parlamentară transparentă, pentru că ne-am pierdut încrederea în PSD, formula pe care o vedem fezabilă în condițiile în care PSD nu și-a asumat răspunderea formării guvernului, este o formulă de guverne minoritare. Pentru a putea funcționa acest tip de guverne este nevoie de un acord politic de tip național, în care, în următoarele șase luni, partidele semnatare să se angajeze că, indiferent cine va fi în guvernare, vor asuma câteva condiții de bază care țin cont de prioritățile noastre în momentul de față și de situația economică și bugetară”, a afirmat el.
Preşedintele PNL s-a referit fie la guvern minoritar condus de PSD, pentru care celelalte partide ar da votul de învestitură, sau un guvern format de PNL, USR, UDMR. El a precizat că a discutat cu USR şi UDMR despre „o formulă cinstită, transparentă, pe faţă pentru a veni cu o soluţie pentru România”.
„Un astfel de pact național ar putea cuprinde, în primul rând, angajamentul oricărui guvern ca, cel târziu până la jumătatea lunii iulie, să își asume răspunderea în Parlament pentru toate proiectele care înseamnă reforme din PNRR rămase neaprobate până în prezent”, a declarat Ilie Bolojan.
Miza financiară: Miliardele de euro din PNRR
El a explicat că fiecare dintre aceste reforme înseamnă sume de peste 700 de milioane de euro, iar în total este vorba de miliarde de euro care riscă să fie pierdute dacă nu sunt implementate la timp.
„În condițiile în care președintele României ar opta pentru o formulă de centru-stânga, atunci cei din centru-dreapta s-ar angaja să voteze la învestire și să nu depună moțiune de cenzură până la sfârșitul acestui an, pentru a asigura coerență. Dacă președintele ar opta pentru altă formulă, atunci de centru-dreapta, PSD ar trebui să acorde votul de învestire”, a mai spus el.
„Aceste soluții înseamnă un guvern cu asumare transparentă și susținere explicită a unor grupuri parlamentare, care ar evita tensiunile politice actuale”, a declarat Bolojan.
Bolojan a precizat că aceste propuneri vor fi comunicate președintelui României, urmând ca deciziile să depindă de evoluțiile politice din aceste zile.
