Comisia Europeană a prăbușit prognoza de creștere a PIB-ului României pentru 2026 de la 1,1% la doar 0,1%. Estimările privind inflația pentru anul în curs au fost revizuite în sus, ajungând la un nivel mediu de 7%, conform previziunilor economice de primăvară publicate joi de Executivul comunitar.
Avertisment dur de la Comisia Europeană: Economia încetinește
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, la 0,1%, de la 1,1% cât estima în toamnă, în timp ce rata inflaţiei ar urma să se situeze la 7%, faţă de un nivel de sub 6% anunţat anterior, scrie digi24.ro care citează datele publicate de Executivul comunitar.
În 2027, PIB al României ar urma să înregistreze o creştere de 2,3%, iar rata inflaţiei să scadă la 3,7%. Potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică, Produsul Intern Brut al României a scăzut, în primele trei luni din 2026, cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior, şi cu 1,7%, pe seria brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2025.
Factorii care frânează consumul și industria în 2026
În 2026, consolidarea fiscală în curs și inflația ridicată a prețurilor la energie vor determina probabil o nouă scădere a venitului real disponibil, ceea ce va duce la o reducere atât a consumului intern, cât și a importurilor de bunuri.
Sentimentul economic, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat și mai mult de la începutul anului 2026, iar indicatorii de înaltă frecvență indică o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern. Se preconizează o încetinire a exporturilor, care vor continua totuși să crească moderat, contribuind ușor la creșterea economică prin exporturile nete.
Investițiile publice și riscurile geopolitice
După o redresare în 2025, se preconizează că formarea brută de capital fix va accelera și mai mult in 2026. Se așteaptă ca redresarea în sectorul construcțiilor rezidențiale să continue, în timp ce investițiile în infrastructura publică vor crește odată cu finalizarea proiectelor RRP.
„Creșterea îngrijorării investitorilor, declanșată de riscurile geopolitice și de incertitudinea politică internă, va afecta probabil investițiile private în prima jumătate a anului. Cu toate acestea, se preconizează o redresare treptată a încrederii, care va consolida recentul avânt al investițiilor străine directe. Per ansamblu, creșterea PIB-ului real este estimată la 0,1 % în 2026.”
Perspectivele de redresare pentru anul 2027
Se prevede o revenire a creșterii PIB-ului real la 2,3 % în 2027, pe măsură ce înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor ia sfârșit, iar scăderea inflației IAPC stabilizează venitul disponibil, susținând o redresare a consumului privat și public.
De asemenea, se preconizează că investițiile publice vor înregistra o încetinire odată cu încheierea programului RRF, însă investițiile private vor prelua rolul principal, susținute de îmbunătățirea încrederii investitorilor și de condiții de finanțare mai favorabile. Se estimează că deficitul de cont curent va scădea treptat până la 6,4 % din PIB până în 2027. Riscurile interne la adresa creșterii economice sunt orientate în sens descendent, întrucât instabilitatea politică internă în creștere subminează încrederea investitorilor în traiectoria de ajustare fiscală.
Piața muncii: Șomaj în creștere și salarii înghețate
După mai mulți ani de condiții restrictive pe piața muncii, ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025 și se preconizează că această tendință va continua în 2026. Acest lucru va duce la o creștere moderată a ratei șomajului până la aproximativ 6,3 % în 2026.
Odată cu înghețarea salariilor din sectorul public în 2025 și 2026, creșterea remunerației nominale a angajaților a scăzut la rate de o singură cifră. Deoarece inflația rămâne ridicată, se preconizează că costurile unitare reale ale forței de muncă vor scădea, susținând competitivitatea costurilor. Se estimează că ritmul moderat al creșterilor salariale va continua în 2027.
Conflictul din Orientul Mijlociu pune presiune pe inflație
Înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, se preconiza că inflația globală va încetini într-un ritm rapid în a doua jumătate a anului 2026, susținută de efecte de bază puternice. Cu toate acestea, conflictul și impactul său asupra prețurilor la energie au încetinit această tendință.
Se estimează acum că inflația IAPC va fi în medie de 7% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, înainte de a încetini la 3,7% în 2027, apropiindu-se de intervalul țintă al BNR (2,5+/-1%). Măsurile guvernamentale, printre care și amânarea liberalizării prețurilor la gaz pentru gospodării, au atenuat într-o oarecare măsură creșterea prețurilor la energie.
Deficitul bugetar și evoluția datoriei publice
Deficitul public al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, față de un nivel maxim de 9,3% înregistrat în 2024. Această îmbunătățire reflectă implementarea mai multor pachete de consolidare fiscală între decembrie 2024 și septembrie 2025, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și pensiilor în 2025 și 2026 și majorări de impozite.
Se preconizează că deficitul va scădea în continuare la 6,2% din PIB în 2026. Se preconizează că investițiile publice vor crește de la 6% la aproape 7% din PIB. Cheltuielile curente ca pondere din PIB vor scădea, reducând cheltuielile publice totale cu aproximativ 0,3% din PIB.
În ceea ce privește veniturile, punerea în aplicare a majorărilor de impozite adoptate în 2024 și 2025 va duce la o creștere a veniturilor cu 1,4 puncte procentuale din PIB. În 2027, se preconizează că deficitul va scădea la 5,8% din PIB, ca urmare a reducerilor cheltuielilor publice de capital. Orientarea fiscală a fost contractivă în 2025 și se preconizează că se va modera în 2026, înainte de a deveni neutră în 2027.
Se preconizează că cheltuielile pentru apărare vor crește de la 1,5 % din PIB în 2025 la 1,8 % din PIB în 2027, susținute de împrumuturile acordate în cadrul programului SAFE. Se preconizează că datoria publică va crește de la mai puțin având 55 % din PIB în 2024 la aproximativ 63 % din PIB în 2027, în principal ca urmare a deficitelor primare ridicate ale administrației publice și a plăților de dobânzi.
