Oltenia de sub Munte atrage turiști prin Buila-Vânturarița, Horezu și experiențe autentice, cu potențial mare pentru turism local durabil, în continuă creștere.
Turism în Oltenia de sub Munte: Buila-Vânturarița, mănăstirile și ceramica
Șansa dezvoltării turismului în regiunea Oltenia de sub Munte – geoparc aspirant UNESCO – constă în resursele locale distinctive de care dispune și în atragerea unor turiști dispuși să cheltuiască mai mult în zonă, consideră Cristi Pitulice, consultantul în turism al Asociației Kogayon, care zilele acestea desfășoară la Băile Govora evenimentul dedicat antreprenorilor locali din industria ospitalității – Oltenia Travel Forum.
Potrivit reprezentantului Kogayon, regiunea din județul Vâlcea este în momentul de față codașa clasamentului în ceea ce privește destinațiile turistice din România, cu un număr sub 2.000 de vizitatori străini anual, însă are un ritm mai rapid de creștere a vizibilității pe plan internațional comparativ cu alte destinații mai noi din țară.
Un brand turistic emergent, cu un ritm accelerat de dezvoltare
„Oltenia de sub Munte din punct de vedere turistic este într-un stadiu incipient, emergent ca atare, pentru că este o destinație turistică nouă după standardele turismului. Ca destinație, ca brand Oltenia de sub Munte, are doar patru ani.
Dar vine foarte repede din urmă și iată că a ajuns în zona aceasta emergentă după patru ani în condițiile în care în zona emergentă noi mai avem niște destinații precum Țara Făgărașului sau Țara Hațegului, care sunt acolo de vreo zece ani. Suntem în urmă, dar ne mișcăm destul de repede. Probabil că în trei – patru ani Oltenia de sub Munte va fi o destinație turistică consolidată”, a declarat Pitulice, joi, la deschiderea Oltenia Travel Forum, scrie Agerpres.
Reprezentantul Asociației Kogayon a subliniat că regiunea dispune de resurse deosebite, cum ar Parcul Național Buila-Vânturarița, un activ natural unic în România, dar și multe obiective culturale de excepție precum Mănăstirea Horezu și ceramica de Horezu, ambele înscrise în patrimoniul UNESCO, care, prezentate într-un format turistic agreabil, pot atrage segmentul țintă de vizitatori.
Autenticitatea locală – principalul atu în fața concurenței
„Oltenia de sub Munte nu trebuie să inventeze absolut nimic, pentru că are totul aici. Nu trebuie să inventăm ceva, trebuie să luăm ceea ce avem pentru că asta este identitatea noastră. Trebuie să ajungem la niște lucruri foarte specifice. Da, toată lumea are munți, dar nimeni nu are Parcul Național Buila-Vânturarița. Toată lumea are mănăstiri, dar nimeni nu are Mănăstirea Hurezi.
Da, toată lumea are ceramică, dar nimeni nu mai are ceramică aici în patrimoniul UNESCO. Acestea sunt cărțile de vizită pe care noi trebuie să le folosim. Noi nu trebuie să inventăm nimic, doar trebuie să luăm un pic la pilă aceste lucruri pe care le avem, să le împachetăm într-un format turistic cât mai agreabil, pentru că în cele din urmă, știți cum e vorba, ambalajul vinde marfa”, a explicat el.
Noua strategie: Creșterea bugetului cheltuit de turiști, nu a numărului lor
Cristi Pitulice apreciază astfel că în următorii ani, Oltenia de sub Munte poate devenir o destinație turistică consolidată, însă această consolidare nu înseamnă neapărat atragerea unui număr mai mare de turiști, ci dezvoltarea unui turism capabil să aducă mai mulți bani în comunitate prin valoarea experiențelor oferite.
„Sub 2.000 de turiști străini ajung anual în Oltenia de sub Munte. Vin pe diferite canale, vin la invitația unor prieteni, cu munca, vin pentru că sunt rezidenți în România. Și vor să viziteze Oltenia de sub Munte.
Scopul nostru în ceea ce privește circulația turistică nu este însă să aducem mai mulți turiști în zonă, ci să aducem turiști care să fie disponibili să cheltuiască mai mult în zonă.
Nu neapărat turiști cu bani, ci turiști care încearcă sau mai zis înțeleg valoarea unor lucruri și valoarea unor experiențe. Și noi aici ne concentrăm, ne concentrăm să aducem practic numărul de înnoptări de la 1,8 către 3, .
În momentul de față avem pe turist undeva la 13-15 euro, pe care oamenii aceștia în fiecare zi îi lasă aici, ceea ce este ridicol de puțin. Să ajungi la 45 de euro nu este un capăt de țară mai ales că sunt destinații în România care se apropie de această cifră fără absolut nicio problemă”, a adăugat consultantul în turism al ONG-ului din Vâlcea.
Ce caută turistul modern? Dincolo de cazare și masă
La rândul lui și Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon, a precizat că în ultimii ani serviciile turistice oferite de antreprenorii din această zonă s-au diversificat, însă a subliniat că este important ca acestea să fie completate și cu o ofertă bogată de alte experiențe, pornind de la cele culinare și până la interacțiunea cu oamenii locului.
„Turistul din oraș caută ce nu găsește la oraș. Mâncare sănătoasă, caută natură, relaxare, aer curat, caută oameni ai locului cu care să interacționeze și o experiență care să-i lase niște amintiri. Oamenii din industrie am văzut că se uită la profilul viitorului turist, care turist e născut în era digitală, care se documentează, care caută niște experiențe, care s-a săturat de păcăleli instagramabile sau de țepe de la servicii care nu mai sunt de calitate. Omul care venea pe vremuri la pensiuni era cel care stătea și mânca în curtea pensiunii, nu prea se ducea în exterior. Acum, omul care vine la pensiune prima dată se uită ce are de făcut în zonă și după aceea își caută cazare.
Profilul e în continuă schimbare și automat dacă vrei să prosperi și să supraviețuiești, trebuie să te adaptezi. Noi le spunem tuturor antreprenorilor că diversificarea ofertei de servicii turistice reprezintă cheia, nu cazarea, nu masa. Bineînțeles că și acestea sunt importante, trebuie să fie serviciile ridicate ca standard, dar sunt mult mai importante celelalte oferte din zonă, pentru că omul întreabă unde mă plimb, ce vizitez, cu cine mă duc, cu cine vorbesc, ce poveste aflu, cine îmi spune legenda, cum aflu cum se țese o scoarță sau cum mă pui în contact cu un olar care să-mi arate cum face oala”, a adăugat Stoican.
El a precizat că după estimările făcute până acum, anual aproximativ 25.000 de vizitatori ajung în Parcul Național Buila-Vânturarița și circa 500.000 în întreaga regiune, de anul acesta fiind instalat și un sistem de monitorizare cu senzori, care numără turiștii la obiectivele din zonă, astfel că se va ști exact care sunt cele mai vizitate.
Despre proiectul Geoparcului Oltenia de sub Munte
Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte este o regiune în suprafață de peste 635 kilometri pătrați, ce se întinde pe teritoriul a șase localități din județul Vâlcea (Vaideeni, Horezu, Costești, Bărbătești, Stoenești și Băile Olănești). Cuprinde 18 arii naturale protejate, între care Parcul Național Buila-Vânturarița, 40 de geosituri (geologice și geomorfologice) și 65 situri culturale și pentru biodiversitate.
Demersurile pentru obținerea statutului de geoparc UNESCO a acestei regiuni au fost începute în vara anului 2020 de către Asociația Kogayon și sunt susținute de Comisia Națională a României pentru UNESCO, după cum a precizat reprezentanta Comisiei la evenimentul de la Băile Govora.
