Maia Sandu subliniază că Republica Moldova a fost ruptă din România prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Singura cale de a anula consecințele pactului din 1939 este integrarea deplină a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Maia Sandu: Pactul a trasat linii prin mijlocul unor naţiuni
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat într-un discurs susţinut în Parlamentul Letoniei, făcând o paralelă între istoria celor două ţări, că Pactul Ribbentrop-Molotov „a trasat linii prin mijlocul unor naţiuni, prin familii, prin vieţi care nu au avut niciun cuvânt de spus”. Cconsecinţa a fost că „ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România”.
„În august 1939, doi oameni s-au aşezat la masă la Moscova şi au împărţit Europa pe hârtie. Pactul Ribbentrop-Molotov a trasat linii prin mijlocul unor naţiuni, prin familii, prin vieţi care nu au avut niciun cuvânt de spus. Ceea ce a stabilit a fost monstruos: că anumite popoare vor aparţine unui imperiu pe care nu l-au ales niciodată”, a declarat Maia Sandu, potrivit hotnews.ro
Maia Sandu a punctat suferințele comune ale celor două state sub ocupație.
„Letonia ştie acest lucru până în măduva oaselor. Parlamentul dumneavoastră a fost dizolvat peste noapte. Ţara dumneavoastră a fost ocupată. Familii întregi au fost urcate în trenuri spre Siberia – nu pentru că au comis crime, ci pur şi simplu pentru că erau letone. Povestea Moldovei este similară – şi a fost scrisă de aceeaşi mână. Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România prin acelaşi protocol secret. Pământul nostru a fost ocupat. Limba noastră a fost redenumită. Istoria noastră a fost rescrisă.”
Drumul spre UE și recuperarea conștiinței naționale
Ea a afirmat că, atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, Letonia avea claritatea morală a unui popor care nu a acceptat niciodată cu adevărat ceea ce i s-a impus, în timp ce Moldova a ieşit mai divizată.
„Deceniile sub Imperiul Rus şi apoi sub Uniunea Sovietică ne-au erodat conştiinţa de sine. Un popor nesigur de sine nu poate cădea uşor de acord cu privire la unde îi este locul. Letonia a aderat la UE în 2004. Moldova a ezitat. Nu pentru că am fi fost mai puţin europeni. Ci pentru că a durat mai mult să recuperăm ceea ce ni s-a luat. Recuperăm acum. Iar consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov nu vor fi pe deplin anulate – nu cu adevărat – până când fiecare ţară pe care a aruncat-o în zone gri nu va fi ancorată în Uniunea Europeană. Protejată. Liberă. În sfârşit acasă”, a spus Maia Sandu.
Unirea cu România: Între opțiune personală și context politic
Unirea cu România ar fi una dintre modalităţile care ar asigura Republicii Moldova că va rămâne parte a lumii libere şi va trăi în pace, mai ales în actualul context regional şi internaţional, a declarat preşedinta Maia Sandu în prima sa conferinţă de presă din acest an. Ea a precizat că nu a discutat despre subiectul unirii cu liderii europeni şi a repetat că ţara se va concentra pe aderarea la UE, întrucât nu există în prezent o opinie publică favorabilă unirii în rândul electoratului moldovean.
Votul Maiei Sandu la un eventual referendum
Maia Sandu a mai declarat, într-un interviu acordat unor jurnalişti britanici, că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ea a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida rezilienţa Republicii Moldova, în contextul în care Federaţia Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei.
Declaraţia preşedintei a stârnit un val de reacţii:
- Alexandru Munteanu (Premier): Ar susține unirea în cazul unui vot.
- Cristian Jardan (Ministrul Culturii): Poziție favorabilă unirii.
- Vasile Costiuc (Deputat): Intenționează să propună organizarea unui referendum pe acest subiect la prima şedinţă a Parlamentului.
Citește și: Maia Sandu: Nu candidez în România și respect Constituția
