Robert Vlăduț, verificator atestat în cadrul Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri din Dolj, a organizat, miercuri, un eveniment în cadrul căruia a tras un semnal de alarmă asupra fondului construit existent din municipiul Craiova.
Analiza experților
„Înainte de cutremurul din 1977 in Craiova existau în jur de 661 de clădiri cu regimul de înălțime P+4E. Majoritatea dintre aceste clădiri prezentau o structură de rezistență formată din pereți de zidărie neconfinată cu planşee de beton (fâșii cu goluri si suprabetonare) 61%. Acest fond construit era relativ nou, cu o vechime de maxim 15-20 ani, dar fără să fie proiectat la încărcări seismice şi fără să respecte detaliile de construcție pentru clădiri aflate în zonele seismice. Totodată, existau în jur de 88 de clădiri cu regimul de înălţime P+8E – P+10E”, a explicat Robert Vlăduț.
Sursa seismică de adâncime intermediară Vrancea are cea mai mare influenţă asupra hazardului seismic în zona municipiului Craiova, aşa cum reiese atât din analiza deterministă, cât și din cea probabilistică de hazard seismic.
Cum a fost afectat orașul Craiova de cutremurul din 1977
La cutremurul din 1977, pe lângă clădirile unifamiliale de locuit vechi, au prezentat avarii importante şi clădiri de locuinţe colective noi, construite între anii 1960-1975. Au fost identificate 69 de clădiri însumând 121 de tronsoane. Valoarea estimată a pagubelor in județul Dolj a fost de aproape 200 de milioane lei la fondul de locuințe și de circa 150 milioane lei în industrie. În jur de 4000 de familii au rămas fără adăpost.
Deşi nicio clădire nu s-a prăbuşit, avariile au fost semnificative (15% din construcțiile cu regim de înălţime P+4E şi 7% din construcțiile cu regim de înălțime P+8E sau mai mare). La construcţiile noi de locuit, cu regim de înălțime P+4E și P+10E, avariile s-au datorat în special faptului că acestea nu fuseseră proiectate şi construite să reziste la încărcări seismice importante.
Cele mai afectate cartiere din Craiova, la cutremurul din 1977
„Clădirile cu regim de înălțime P+4E avariate grav la seism s-au concentrat preponderent în 2 Cartiere: Valea Roşie și Piaţa Gării. Avariile majore au constat in crăpături in montanţii de zidărie, fisuri in X, expulzări la colțuri, cedări ale buiandrugilor etc. Zona centrală a municipiului Craiova, caracterizată prin prezența locuinţelor unifamiliale cu regim de înălțime parter (P) şi parter plus un etaj (P+1), a fost grav afectată în urma seismului”, a mai explicat expertul.
Totodată, în prezentare s-a menționat și faptul că, pentru clădirile avariate la cutremurului din 1977 s-au realizat lucrări de reparaţii şi consolidare incomplete, care nu au fost conforme cu cerințele normativelor privind proiectarea şi siguranţa la acţiuni seismice P100-81 şi P100-92. A început să se pună serios problema consolidărilor abia prin anul 1988 când s-au format echipe pentru realizarea releveelor clădirilor afectate la Institutul Judeţean de Proiectare.
4 iulie 1977: ordinul lui Nicolae Ceauşescu ar fi fost ca toate clădirile afectate să fie aduse la starea de dinainte de cutremur. Reparate, nu consolidate.
Din punct de vedere economic, România ar fi pierdut între 6% și 10% din PIB în urma cutremurului din 4 martie 1977. Anul 1978 a fost primul an în care balanța comercială a fost negativă.
Astăzi, multe blocuri din Craiova nu sunt expertizate seismic. Astfel, chiar dacă unele construcții ar putea reprezenta un pericol pentru siguranța cetățenilor, acest aspect nu este notat oficial în documente. Așadar, sunt apartamente care pot fi achiziționate prin credit, în blocuri cu risc. În cadrul evenimentului de miercuri, discuțiile experților au avut o concluzie clară: Craiova și toate localitățile din România au nevoie de strategii de consolidare reale, clare, cât mai repede.
