Aproape 72% dintre români ar vota „DA” la un referendum privind unirea dintre România și Republica Moldova, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research. Datele arată că 71,9% dintre cei chestionați sunt în favoarea acestui demers, în timp ce 21,4% s-ar opune. Restul de procente se împart între nehotărâți (2,1%), persoane care nu ar vota (3,2%) sau care nu au oferit un răspuns (1,4%), scrie digi24.ro care citează datele INSCOP Research.
Unirea cu Moldova: De la nostalgie la strategie
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică semnificația acestor cifre:
„Tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric.”
Ștefureac subliniază, de asemenea, o maturizare a opiniei publice:
„Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională.”
Perspectivele de viitor ale unirii: Când se va produce?
Deși entuziasmul pentru vot este ridicat, optimismul privind termenul de realizare este moderat. Doar 8,4% dintre români cred că unirea cu Moldova va avea loc în următorii 3 ani, în timp ce 13,3% mizează pe un orizont de 5 ani, iar 29,3% pe unul de peste 10 ani.
La polul opus, un procent semnificativ de 34,7% consideră că unirea nu se va întâmpla niciodată.
Analiza demografică arată că bărbații, persoanele cu studii superioare și locuitorii din marile centre urbane (București) sunt mai înclinați să creadă într-o realizare pe termen lung, în timp ce scepticii se regăsesc preponderent printre votanții AUR, femei și angajații la stat.
Unirea ca datorie istorică și identitară
- Datorie istorică: 67,6% dintre români consideră unirea o obligație morală, opinie susținută masiv de votanții PSD și PNL.
- Identitate și limbă: 70,6% dintre participanți sunt de acord că locuitorii de peste Prut sunt români, separați doar de istoria recentă.
Interesant este că 25,5% dintre respondenți mențin opinia că moldovenii reprezintă un popor separat, cu propria soartă, această percepție fiind mai ridicată în mediul rural și printre persoanele cu educație primară.
Contextul regional și poziția Maiei Sandu
Interesul pentru acest subiect vine și pe fondul amenințărilor de securitate din regiune. Reamintim că Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a declarat în luna ianuarie că ar vota „DA” la un eventual referendum pentru unificare, invocând presiunile constante venite din partea Federației Ruse.
Notă metodologică
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Informat.ro, în perioada 14-21 aprilie 2026. Datele au fost culese prin metoda CATI pe un eșantion de 1.100 de persoane, cu o eroare de ±3%.
