Medicii școliți pe locuri bugetate ar trebui să lucreze obligatoriu în România între 2 și 5 ani, este de părere Ilie Bolojan. Din 7.000 de absolvenți anuali, doar 1.000 ajung să lucreze în sectorul public, România fiind un furnizor major de cadre medicale pentru Europa.
Bolojan: Medicii școliți de stat, obligați să rămână în țară
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, la Parlament, că absolvenţii facultăţilor de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani după absolvire.
„În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural – urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta”, a declarat Bolojan, la dezbaterea cu primarii organizată de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.
„Şi cel puţin câţiva ani de zile – doi, trei, patru, cinci ani de zile – trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideţi să punem asta în practică”, a adăugat premierul, citat de hotnews.ro
Dezechilibrul dintre absolvenți și angajații din sistemul public
El a atras atenţia asupra faptului că există 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, dintre care doar 1.000 angajaţi în sectorul public. Pe de altă parte, există mulţi medici români care ajung să lucreze în alte ţări.
„Atunci cu siguranţă nu vom avea 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, vreo 4.000 la rezidenţiat şi, după nu ştiu câţi ani de zile, cam 1.000 de angajaţi în sectorul public. Şi ceilalţi, din păcate, sunt pierduţi şi suntem pe locurile unu, doi şi trei, în multe ţări europene, ca număr de medici. Dar pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urban mic şi aşa mai departe”, a precizat Bolojan.
Reacția Colegiului Medicilor
Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor a reacționat la declarațiile premierului și spune că este dificil de realizat fără „să găsești temei legal”. Asta în contextul în care este dificil „să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii”.
Pentru o parte dintre medicii rezidenți, care fac pregătirea în rezidențiat într-un spital care le oferă și post, ar fi „firesc să rămână să lucreze măcar o perioadă la acel spital, care a ținut blocat un post pentru rezidentul respectiv timp de 5 ani, sperând ca, după acei 5 ani, să aibă un medic specialist în acea specialitate”, a spus, într-un dialog cu HotNews, dr. Cătălina Poiană. Dar aceasta i se pare singura situație care se poate încadra la ideea formulată de premierul Bolojan, a punctat Poiană.
Medicii din România: Problema rezidențiatului fără post
Majoritatea medicilor rezidenți urmează pregătirea în rezidențiat fără post: nu au un post asigurat pe care să rămână angajați în spital atunci când termină rezidențiatul și devin medici specialiști, ci așteaptă ca spitalele să organizeze concursuri de angajare.
Dr. Poiană a numit situația „nuanțată” și a încercat să o explice. Există aproximativ 7.000 de absolvenți de medicină pe an, în toată România. Apoi, această generație dă examenul de rezidențiat. Durata programului de pregătire în rezidențiat variază între 3 și 7 ani, în funcție de specialitatea medicală. După rezidențiat, medicii dau examenul de specialitate și atunci au un post.
Atractivitatea sistemului public și condițiile din spitalele mici
Ea este, principial, de acord că acolo unde se blochează un post „ar trebui, într-adevăr, ca medicul să rămână o vreme la post, pentru că el pe acel post a candidat la rezidențiat și a reușit să urmeze specialitatea pe care și-a dorit-o, iar spitalul a ținut acel post blocat, sperând ca, după acei 5 ani, să aibă un medic specialist în acea specialitate.” Acolo, „medicul ar trebui să rămână pentru o perioadă limitată, nu pe viață. Un număr de ani.”
Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, ar fi necesar, în opinia Cătălinei Poiană, și ca statul să „le ofere ceva” tinerilor medici, pentru a îi atrage să rămână acolo. „Trebuie să facem aceste poziții din sistemul public de sănătate atractive.”
În spitalele mici, „tu, ca stat, ar trebui să asiguri unui tânăr medic care merge să lucreze acolo toate condițiile necesare exercitării unui act medical corect – condiții de infrastructură, echipă multidisciplinară, perspective de dezvoltare profesională, nemaivorbind despre condiții de viață decente și sprijin pentru începutul de drum și o plată adecvată a gărzilor.”
„După părerea mea, tinerii nu pleacă pentru că vor să meargă în lumea largă, ci din cauză că ceea ce găsesc în unele spitale mici, din orașe mici, nu corespunde standardelor lor”, mai spune președintele Colegiului Medicilor.
Opțiunile medicilor la finalul studiilor
Cătălina Poiană a mai explicat că, în ceea ce îi privește pe medicii care fac rezidențiat fără post, aceștia au la dispoziție trei variante pentru a se angaja:
- Așteaptă ca spitalele să scoată locuri la concurs.
- Se angajează în sistemul privat de sănătate.
- Pleacă să lucreze în afara țării.
„Medicii care au făcut rezidențiat fără post nu cred că pot fi îngrădiți”, afirmă Cătălina Poiană. În plus, spune aceasta, mulți dintre tinerii medici preferă sistemul privat pentru un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.
Citește și: Grevă în primării! Bolojan: Reforme sau comasare
