Biserica și Armata: Topul încrederii românilor în 2026

Delia Pătru
Biserica și Armata: Topul încrederii românilor în 2026. Foto: MApN
Biserica și Armata: Topul încrederii românilor în 2026. Foto: MApN

Biserica şi Armata rămân instituţiile în care românii au cea mai multă încredere, relevă Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediţia a VII-a.

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eşantionului a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populaţia neinstituţionalizată a României (18+ ani). Eroarea maximă admisă este de ± 3%.

Biserica și Armata: Topul încrederii românilor în 2026. Foto: MApN
Biserica și Armata Topul încrederii românilor în 2026 Foto MApN

Încrederea românilor în 2026: Biserica și Armata

Biserica şi Poliţia sunt singurele instituţii în care încrederea a crescut comparativ cu iulie 2025. În contrast, toate celelalte instituţii incluse în sondaj au înregistrat scăderi:

  • Armata: Se menţine pe locul al doilea, dar cu o ușoară scădere.
  • Președinția: Ocupă locul 4 în clasament.
  • Justiția: Inclusă recent în barometru (ianuarie 2026).
  • Parlamentul: Se situează pe ultima poziţie, cu un minim istoric.

Biserica și Armata: Profilul demografic al încrederii

Încrederea românilor variază semnificativ în funcție de educație, vârstă și opțiuni politice.

  • Biserica: Susținută majoritar de votanţii PSD şi AUR, persoane de peste 60 de ani și locuitori din mediul rural.
  • Poliția: Apreciată de tinerii sub 30 de ani și angajaţii la stat.
  • Președinția și Guvernul: Beneficiază de încrederea votanţilor PNL şi USR, a persoanelor cu educaţie superioară și a locuitorilor din Bucureşti.

„Instituţiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica şi Armata rămân repere simbolice de stabilitate şi identitate, semn că populaţia caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăţi cu neîncredere structurală în clasa politică. Instituţiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulţumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituţiile reprezentative”, spune Remus Ştefureac, director INSCOP Research, potrivit news.ro

Clasamentul oficial al încrederii

  1. Biserica: 63.9% (creștere de la 57.7% în iulie 2025).
  2. Armata: 61.8% (faţă de 63% în iulie 2025).
  3. Poliţia: 50% (creștere semnificativă de la 43.2%).
  4. Preşedinţie: 27.9% (scădere de la 34.8%).
  5. Justiţie: 25.4%.
  6. Guvern: 18.4% (faţă de 20.4%).
  7. Parlament: 11.9% (faţă de 14.5%).

Citește și: Sondaj CURS: Topul politicienilor în care românii cred

author avatar
Delia Pătru
Delia Pătru s-a dedicat jurnalismului de aproape 18 ani. Dacă primii ani au format-o in presa scrisa, ultimii 8 ani, în rolul de editor online la Jurnalul Olteniei, au învățat-o cum să aducă știrea mai aproape de oameni, în timp real. Crede cu tărie că, indiferent de suportul pe care citim, hârtie sau ecran, calitatea informației rămâne principală.
Distribuie acest articol