Valentin Lazea (BNR) afirmă că fără reformele fiscale recente, România ar fi intrat în incapacitate de plată și ar fi ajuns în categoria de rating „junk”. Economistul respinge ideea unei „scamatorii” bugetare, explicând că reducerea deficitului (de la 8,7% la 7,7% cash) s-a datorat consolidării fiscale și ieftinirii împrumuturilor.
Lazea (BNR): România a evitat incapacitatea de plată
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, arată cum a reușit România să evite incapacitatea de plată și contrazice discursul PSD, conform căruia Guvernul ar fi făcut o „scamatorie” care a dus la un deficit bugetar sub ținta asumată în 2025.
Într-un articol publicat în Curs De Guvernare, acesta avertizează că, dacă guvernul nu ar fi adoptat reformele fiscale, „astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată, în imposibilitatea de a plăti pensii și salarii altfel decât prin tipărire de bani”.
El face și o analiză a modelului economic al țării noastre, care a urmărit doar creșterea economică, spre deosebire de Bulgaria, al cărei obiectiv – pe care l-a atins – a fost accederea în zona euro.
Analiza BNR: De ce a fost necesară consolidarea fiscală
„Adevărul este că, fără acele măsuri de consolidare fiscală astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată, retrogradată la categoria «junk» de către agențiile de rating, în imposibilitatea de a plăti pensii și salarii altfel decât prin tipărire de bani (inflaționist). Dar, grație măsurilor de consolidare fiscală, România a evitat recesiunea (creșterea economică s-a situat în 2025 aproape de 1 la sută), iar împrumuturile externe și cele interne s-au ieftinit”, a scris Valentin Lazea.
Potrivit acestuia, reducerea deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% din PIB pe contabilitate națională este o „supraperformanță” reală. Mai mult, economistul subliniază că în ultimele șase luni s-au făcut pași spre înlocuirea creșterii bazate pe consum cu una bazată pe investiții.
Moștenirea ultimului deceniu: Creștere cu orice cost
El arată că nu doar ultimele guverne sunt vinovate de „deteriorarea finanțelor publice”, ci locul în care ne aflăm astăzi este produsul politicilor fiscale din ultimii zece ani.
„România îndeplinea în 2015 toate criteriile de la Maastricht… Guvernul de atunci și toate guvernele care i-au urmat au ales, în schimb, să privilegieze creșterea economică în ritmuri cât mai mari, cu orice cost. Rezultatul: România a înregistrat într-adevăr cea mai rapidă creștere economică dintre statele membre ale UE, dar și cea mai mare inflație, cel mai mare deficit bugetar”, afirmă economistul-șef al Băncii Naționale.
Lazea (BNR): Facilitățile fiscale care au destabilizat bugetul
Problema este una structurală și ține de modelul de creștere economică adoptat. Lazea enumeră o serie de facilități care au contribuit la dezechilibre:
- Pentru mediul de afaceri: Neplata impozitului pe salarii în IT și construcții, rate ale impozitării extrem de scăzute, tratamentul preferențial pentru microîntreprinderi și tolerarea evaziunii fiscale la TVA.
- Pentru populație: Gratuități la transport, tichete de masă/vacanță, tichete cadou, prețuri subvenționate la energie și impozite scăzute pe proprietate.
„Toate aceste «cadouri» și le poate permite un stat cu bugetul echilibrat, nicidecum un stat care se îndatorează masiv pentru a-și acoperi deficitele”, explică Lazea.
Disputa politică: „Scamatorii contabile” vs. realitate
În ultima perioadă, mai mulți lideri PSD au lansat atacuri în serie la adresa Guvernului și a premierului. Unul dintre ei este chiar președintele partidului, Sorin Grindeanu.
Într-o intervenție la Antena3 CNN,Grindeanu a fost întrebat dacă „românii au fost victimele unei scamatorii”.
„Da, dar mai elaborată. Noi am spus de la început, trebuie să continue investiţiile. Şi au continuat. Sigur, cu lupte din acestea pe care dumneavoastră le-aţi transmis. Dom’le, trebuie să continue investiţiile, Anghel Saligny, de exemplu. Ca să dau un exemplu, unde a fost cea mai puternică luptă. Şi-au continuat. Şi a plătit, e adevărat, până când s-a închis sistemul, în 2 octombrie. Dar s-au plătit la zi”, a răspuns Grindeanu, potrivit hotnews.ro
În replică, premierul Ilie Bolojan a clarificat situația la Radio România Actualități, precizând că deficitul pe cash de 7,7% este unul de etapă și va crește după înregistrarea arieratelor.
„Este surprinzător să vezi un partid din coaliție care are și el meritul de a ajunge în această situație… fără reducerea cheltuielilor în administrație nu puteam avea un trend descendent”, a afirmat premierul.
Citește și: Plafonarea la gaze dispare. Ce spune Bogdan Ivan?
