Viitorul Complexului Energetic Oltenia (CEO), pilonul de bază al sistemului energetic românesc timp de decenii, se află la răscruce. Între presiunea tranziției verzi impusă de Bruxelles și realitatea nevoii de securitate energetică națională, compania trebuie să se reinventeze fără a lăsa în urmă miile de angajați care depind de ea. Într-un interviu pentru Financial Intelligence, Cătălin Călinoiu, membru în Consiliul de Supraveghere al CEO și președinte al Comitetului de Audit, vorbește despre necesitatea unui echilibru între modernizare și protecția socială.
Venit din mediul privat, cu o experiență de peste 10 ani în piața concurențială de energie la CEZ, Călinoiu pledează pentru o tranziție „cu cap”, etapizată, care să evite șocurile sociale majore, cum a fost cazul Văii Jiului.
Călinoiu, despre rolul vital al cărbunelui în perioade critice
Deși direcția europeană este clară, realitatea din teren arată că România nu poate renunța brusc la capacitățile pe lignit. Călinoiu oferă un exemplu recent și relevant: perioada de ger năprasnic de acum câteva zile, când consumul național a explodat.
„Nu poți închide totul peste noapte fără să pui nimic în loc. Țara are nevoie de energie sigură, mai ales în perioadele grele. Am văzut acest episod chiar în urmă cu câteva zile, când, pe fondul gerului, am înregistrat un consum la putere instantanee de peste 9.100 MW, iar cărbunele a reprezentat aproximativ 13% din producția totală de energie. Fără grupurile pe cărbune de la CEO, România ar fi fost nevoită să crească importurile de energie din țări care, culmea, produc energie pe bază de cărbune”, a explicat Cătălin Călinoiu.
„Nu vreau ca Gorjul să ajungă precum Valea Jiului”
Oficialul avertizează asupra riscurilor sociale imense pe care le presupune o închidere necontrolată a minelor și termocentralelor. Ca gorjean, Călinoiu subliniază că tranziția trebuie să fie incluzivă.
„Cărbunele nu înseamnă doar energie, înseamnă securitatea țării, locuri de muncă, familii și orașe întregi. Eu sunt gorjean și nu vreau ca regiunile din Gorj să ajungă precum cele din Valea Jiului, cu tot respectul și aprecierea pe care le am pentru oamenii din acea zonă. Oamenii din Complexul Energetic Oltenia au susținut securitatea energetică a României timp de decenii, iar tranziția trebuie să fie una care îi respectă și îi include, nu una care îi exclude”, a declarat acesta.
Soluția propusă este investiția masivă în reconversie profesională. „Răspunsul meu este ferm: oamenii nu trebuie abandonați. Tranziția nu trebuie să însemne șomaj, ci șansa de a merge mai departe, cu alte competențe”, a adăugat el.
Întârzieri la noile proiecte, dar direcția este clară
În ceea ce privește viitorul companiei, planul este transformarea într-un producător modern, bazat pe gaze naturale și energie regenerabilă. Deși recunoaște existența unor întârzieri la proiectele majore, Călinoiu susține că acestea sunt vitale pentru supraviețuirea economică a regiunii.
„Aceste proiecte nu reprezintă doar o obligație de conformare la politicile europene, ci o oportunitate reală de modernizare, inovare și relansare economică regională. Sunt lăudabile eforturile Ministerului Energiei de a prelungi perioada de funcționare a capacităților pe cărbune până când aceste proiecte se vor finaliza”, a mai spus Cătălin Călinoiu.
