Ziua de 5 ianuarie, Ajunul Bobotezei, este o zi încărcată de tradiții. Ziua premergătoare Botezului Domnului este legată de ideea de purificare și reînnoire sufletească. Datina spune că cine respectă tradițiile din ajunul Bobotezei va avea noroc tot anul.
Ajunul Bobotezei 2026: Postul negru și sfințirea apei
Potrivit Tradiției, Ajunul Bobotezei este ziua în care se deschid cerurile și, totodată, ziua în care în casele oamenilor vine preotul cu apă sfințită și busuioc.
În această zi se ține post negru. Canoanele Bisericii învață că în această zi se ajunează total (conform Canonului 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate.
În Tipicul Sfântului Sava se precizează:
„Dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru” , potrivit crestinortodox.ro
Postul din ziua de 5 ianuarie datează din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau pentru primirea Sfântului Botez. Astăzi, creştinii postesc pentru a putea gusta cu vrednicie din Agheasma Mare.
Ajunul Bobotezei: Cum îți poți afla ursitul
Tot Tradiția spune că, Ajunul Bobotezei este ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta. Fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc al preotului și să o pună sub pernă, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, pentru a-și visa alesul.
Alte superstiții pentru fete:
- Chiciura pe busuioc: Dacă puneau busuioc la streașină și acesta era plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
- Turta sărată: Se spune că fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare, şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase pentru a-și vedea viitorul soț în vis.
Masa de Ajun și ritualul „Chiraleisa”
În această zi se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea de Crăciun, cu 12 feluri de mâncare de post (colivă, prune afumate, borș de pește, plăcinte cu varză sau mac). Sub faţa de masă se pune fân, iar la colţuri se aşază bulgări de sare.
Tradiția Chiraleisa în Moldova și Bucovina
Copiii umblă din casă în casă strigând:
„Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa!” (din grecescul Kyrie Eleison – Fie-ţi milă, Doamne).
Aceștia primesc mere, nuci și prăjituri. În Bucovina, preotul este însoţit de gospodari cu lumânări aprinse. Femeile aşază cel mai frumos fuior de cânepă pe crucea preotului pentru a atrage binecuvântarea, scrie libertatea.ro
Grâul la încolțit și semnele belșugului
Punerea grâului la încolțit în Ajunul Bobotezei este un gest simbolic pentru fertilitate și noroc. Vigoarea grâului până la praznicul Botezului Domnului indică prosperitatea gospodăriei în noul an.
Totodată, dacă în dimineaţa Ajunului pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
Ajunul Bobotezei: Slujba Aghesmei Mari
- Maramureș și Bucovina: Sfințirea apei are loc la izvoare sau fântâni, spații percepute ca sacre.
- Oltenia: Se pregătesc colăcei și dulciuri speciale pentru colindători.
- Transilvania: Tinerii colindă cu crenguțe împodobite.
- Ritul Vechi: Ortodocșii de rit vechi se pregătesc acum pentru Crăciun (7 ianuarie).
Desfășurarea Slujbei de Agheasmă Mare
Agheasma Mare se oficiază pe 5 și 6 ianuarie. În cadrul slujbei se citesc prorociile lui Isaia, Apostolul și Evanghelia Botezului. Preotul invocă Sfântul Duh:
„Tu Însuți, dar, Iubitorului de oameni Împărate, vino și acum prin pogorârea Sfântului Tău Duh și sfințește apa aceasta.”
Această apă este considerată a avea puteri tămăduitoare deosebite, fiind păstrată de credincioși pe tot parcursul anului.
Citește și: Alcoolul în sânge: Când poți urca din nou la volan
