Aproape 19 milioane de români sunt aşteptaţi la urne, în acest weekend, pentru a decide viitorul preşedinte al țării. În cursa electorală sunt 10 candidați din partea partidelor politice și 4 candidați independenți.
Duminică, 24 noiembrie, când are loc primul tur al alegerilor prezidențiale 2024, secțiile de votare se vor deschide la ora 7:00 și se vor închide la ora 21:00.
Totuşi, alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59, conform Autorității Electrorale Permanente.
Același program va fi valabil și în 8 decembrie, la turul al doilea al alegerilor prezidențiale 2024.
Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, pe care vor fi numele tuturor celor 14 candidați. Pentru ca votul să fie valid, alegătorii trebuie să pună ștampila pe un singur candidat dintre cei înscriși pe buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale 2024.
Pentru alegeri prezidențiale 2024 în România vor fi deschise aproape 18.970 de secții de votare.
Ordinea pe buletinul de vot la alegerile prezidențiale 2024
Ordinea candidaților pe buletinul de vot va fi:
*Elena Lasconi (Uniunea Salvaţi România),
*George Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor),
*Marcel Ciolacu (Partidul Social Democrat),
*Nicolae Ciucă (Partidul Naţional Liberal),
*Kelemen Hunor (Uniunea Democrată Maghiară din România),
*Mircea Geoană (candidat independent),
*Ana Birchall (candidat independent),
*Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Alternativa pentru Demnitate Naţională),
*Sebastian Popescu (Partidul Nouă Românie),
*Ludovic Orban (Forţa Dreptei),
*Călin Georgescu (candidat independent),
*Cristian Diaconescu (candidat independent),
*Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)
*Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale).
Reamintim că, Ludovic Orban, candidatul Forței Dreptei la alegerile prezidențiale 2024, a anunțat luni seară că se retrage din cursă, pentru a o susține pe Elena Lasconi, candidata USR. Chiar și în această situație, pe buletinul de vot va exista în continuare numele lui Ludovic Orban, pentru că buletinele de vot au fost deja tipăpărite.
Cine sunt cei 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024
Elena Lasconi, candidata USR la președinție
Are 52 de ani, este primar al muncipiului Câmpulung și președinta Uniunii Salvați România (USR), funcție pe care o ocupă din iunie 2024, după demisia lui Cătălin Drulă.
A urmat o carieră în jurnalism înainte de a intra în politică. Absolventă a Liceului Pedagogic din Deva (1990), ea a studiat la Facultatea de Management în cadrul Universității Ecologice, iar examenul de licență l-a susținut la ASE București. A devenit cunoscută la finalul anilor ’90 prin faptul că a lucrat la PRO TV, scrie libertatea.ro
Programul politic propus de Elena Lasconi pune accent pe reducerea corupției, reducerea sărăciei prin scăderea taxelor pe muncă și reforma justiției.
George Simion, candidat AUR la alegerile prezidențiale
Activitatea sa civică a început în 2004, organizând numeroase marșuri unioniste în România și Republica Moldova. În 2006, s-a afirmat ca lider al grupării „Noii Golani”, unde a promovat mesajul „Basarabia e România”.
Din anul 2019 este președinte al AUR, partid înființat în același an și care la alegerile parlamentare din 2020 a obținut 9,08%.
Deputatul AUR este cunoscut și pentru scandalurile în care a fost implicat în ultimii ani atât la protestele din București, cât și în Parlamentul României. Printre altele, George Simion a amenințat-o pe Diana Șoșoacă cu agresiunea sexuală și l-a strâns de gât în Parlament pe Virgil Popescu, fost ministru PNL al energiei.
George Simion a promis că dacă va ajunge președinte va oferi oamenilor locuințe ieftine. Mai precis, politicianul a susținut că va oferi apartamente la 35.000 de euro cu TVA inclus, care se pot lua prin credit pe 25 de ani, cu un avans de 1.000 de euro, iar rata fixă ar fi de 115 euro/lună.
Întrebat de unde va avea bani statul român, el a răspuns: „De unde a avut bani şi pentru scutul Patriot şi pentru un milion de doze de vaccin şi de unde are bani să cumpere minireactoare nucleare”.
Marcel Ciolacu – candidat PSD la alegerile prezidențiale
A absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Mihai Eminescu” din Buzău în 1986 și ulterior a studiat la Universitatea Ecologică din București, obținând licența la Facultatea de Drept.
Marcel Ciolacu este premierul României din iunie 2023 și președinte PSD din noiembrie 2019, mai întâi ca interimar, apoi președinte plin din 2020 și reales în august 2024. Actualul premier s-a înscris în 1990 în Frontul Salvării Naționale (FSN), partid fondat de Ion Iliescu după căderea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989. Cariera politică a început la 29 de ani, pe plan local, în Buzău, iar de-a lungul timpului a avansat treptat până la poziția de lider al partidului.
Studiile sale au generat controverse. El a menționat că a absolvit facultatea în 1995, însă universitatea a declarat că examenul de licență a fost promovat abia în 2004. În plus, și diploma sa de Bacalaureat a stârnit discuții: în august 2024, Ciolacu a afirmat că are doar o copie legalizată, iar în septembrie a spus mai întâi că nu își mai amintește ce notă a luat la BAC, iar apoi a spus că a găsit diploma originală.
Partidul condus de Ciolacu a promis că, până în 2029, salariul minim brut va fi de 1.300 de euro pe lună, pensia medie 810 euro, iar cea minimă 415 euro. De asemenea, PSD a transmis că vrea menținerea impozitului pe profit la 16%, menținerea impozitului pe venit la 10%, cota generală de TVA „înghețată” la 19%, iar impozitele pe proprietate să rămână la valorile din prezent.
Nicolae Ciucă – candidat PNL la alegerile prezidențiale
A absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova în 1985 și a continuat cu Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” la Sibiu, apoi a urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Militare din București până în 1995.
În 2003, a obținut titlul de Doctor în științe militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” din București.
Cariera politică a început în toamna lui 2020, când a intrat în PNL, iar din aprilie 2022 este președintele PNL.
În iunie 2023 a fost ales președintele Senatului. El a fost și premierul României în perioada noiembrie 2021-iunie 2023.
Și studiile lui Nicolae Ciucă au stârnit controverse. El a fost acuzat că a plagiat în teza de doctorat din 2003. La acel moment, Ciucă era premierul României, nu și președintele PNL. El s-a apărat imediat cerând verificarea tezei. Ulterior, a spus de mai multe ori că și-a făcut lucrarea „după normele și regulile de la vremea respectivă” și că din punctul lui de vedere nu a plagiat.
Altă controversă a fost legată de cartea autobiografică, intitulată „În slujba țării”, promovată cu două milioane de euro din bani publici și lansată într-o emisiune culinară moderată de Mircea Dinescu. Cartea însă nu poate fi găsită în librării și poate fi citită doar în format electronic, gratuit, de pe site-ul personal al lui Ciucă.
PNL a promis o creştere a salariului mediu net de la 5.000 lei, cât este acum, la 7.000 lei, majorarea pensiilor şi continuarea programelor Prima Casă și Noua Casă. O altă măsură aflată în programul de guvernare pentru perioada 2025-2028 este consolidarea Pilonului 2 de pensii, adică pensiile private, dar și menţinerea cotei unice de impozitare.
Kelemen Hunor – candidat UDMR la alegerile prezidențiale
Foto: Facebook/Kelemen Hunor
Are șase mandate de deputat consecutive, în perioada 2000-2024, și candidează pentru a patra oară la Președinția României.
El și-a prezentat „Programul de bun simț” pe care îl susține în această campanie electorală.
„Poate pentru că nu are nimic de pierdut, candidatul maghiar la președinția României este și cel mai onest și direct și spune ceea ce ceilalți candidați nu vor: statul a devenit o povară. Pentru noi toți, români, maghiari, rromi, germani, italieni, sri lankezi, nepalezi, relația cu statul a devenit o corvoadă dar un singur candidat e dispus să vorbească despre această problemă. Kelemen Hunor. E vocea noastră, a celor care ne-am săturat de scandaluri. E vocea bunului simț, a rațiunii, în marea de răcnete și circ electoral” scrie pe site-ul UDMR.
Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale
A fost ambasador al României în SUA în perioada 1996-2000, iar în 2001 s-a înscris în PSD și a devenit președintele partidului în 2005, timp de 5 ani. A mai fost ministru de Externe în timpul ultimului mandat de președinte al lui Ion Iliescu, adică între 2000-2004.
Controversele din jurul său se referă la acuzațiile de plagiat din teza de doctorat din 2005 și la modalitatea în care a fost angajat la Ministerul de Externe.
El a susținut în CV că a început să lucreze în MAE în 1991, dar instituția a transmis, la solicitarea Libertatea, că fostul adjunct la NATO s-a angajat cu un an mai devreme, adică în martie 1990, în funcția de secretar III.
El a promis în campania prezidențială din 2024 reforme și modernizare sub deviza „Schimbarea adevărată pentru un deceniu al renașterii naționale.” Programul său, „Angajamentul pentru România”, include măsuri pentru întărirea apărării, modernizarea instituțiilor publice și promovarea unei economii competitive și digitalizate.
Ana Birchall, candidat independent la alegerile prezidențiale
A fost ministru interimar al Justiției în februarie 2017, când l-a înlocuit pe Florin Iordache, în timpul protestelor declanșate după emiterea OUG 13. În aprilie 2019, după demisia lui Tudorel Toader, Birchall a fost pentru a doua oară ministru interimar al Justiției, la propunerea Vioricăi Dăncilă, după care a preluat mandatul plin până în noiembrie 2019.
Alexandra Păcuraru, candidat ADN la alegerile prezidențiale
Este fiica lui Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus. A avut două locuri de muncă înainte de depunerea candidaturii pentru alegerile prezidențiale din 2024: prezentatoare la TVR2 în 2013 și din 2014 la Realitatea TV, postul deținut de tatăl ei.
Ea a promis că va fi președintele tuturor cetățenilor, indiferent de etnie, religie sau statut social. „Sunt o voce politică distinctă și puternică, o mamă care știe ce înseamnă să lupte pentru familia sa, pentru țara sa, iar acum lupt pentru fiecare dintre voi”, a spus Alexandra Păcuraru.
Sebastian Popescu, candidat PNR la alegerile prezidențiale
A intrat în 1994 la Liceul Agricol din Bălcești, județul Vâlcea, la profilul veterinar. Șase ani mai târziu, în 2000, a absolvit Grupul Școlar Agricol Petrache Poienaru din Bălcești, iar în vara aceluiași an a luat Bacalaureatul.
În iulie 2000 a fost admis la Facultatea de Medicină Veterinară la Universitatea de Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. În 2006, am obținut diploma de doctor medic veterinar.
Până în 2012, a lucrat la diverse cabinete și clinici veterinare și la alte farmacii. În același an, a înființat o firmă pentru a administra site-ul de știri exclusivnews.ro, lansat în decembrie 2009, el fiind pasionat de jurnalism.
Ludovic Orban, candidat Forța Dreptei la alegerile prezidențiale
A fost premierul României în perioada 2019-2020, președintele Camerei Deputaților în perioada 2020-2021 și președintele PNL în perioada 2017-2021. După ce a pierdut șefia partidului în fața lui Florin Cîțu, Ludovic Orban a plecat din PNL și a format partidul Forța Dreptei.
Ludovic Orban este de profesie inginer, absolvent al Tehnologiei Construcţiilor de Maşini (TCM) la Universitatea din Brașov. El a început meseria ca inginer stagiar la Izolatorul Târgul Secuiesc (1988-1990), apoi inginer tehnolog la Tractorul Braşov (1990-1991).
Ludovic Orban s-a înscris în Partidul Național Liberal în 1990, iar la începutul anilor 2000 a intrat puternic în politică și a parcurs toate treptele până la funcția de președinte al liberalilor.
Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale
Este de profesie inginer. El a trecut în CV că a absolvit Institutul Agronomic din București și că are diplomă de Master în Îmbunătățiri Funciare, ambele în perioada regimului Ceaușescu (1980-1986).
De asemenea, a scris în CV că are doctoratul în Pedologie, obținut în 1999 la Universitatea de Agronomie din Bucureşti. Totodată, are studii în securitate şi apărare naţională în cadrul Colegiului Naţional de Apărare (2007).
În ianuarie 2022, la scurt timp după ce a fost făcut de partidul AUR președinte de onoare, Călin Georgescu a spus că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Ion Antonescu „au făcut și fapte bune“ și că pot fi considerați eroi și martiri. Parchetul General a deschis un dosar penal pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război, dar de atunci nu s-a mai auzit nimic.
Cristian Diaconescu, candidat independent la alegerile prezidențiale
A fost diplomat în cadrul Ministerului de Externe, inclusiv la Misiunea Permanentă a României pe lângă OSCE (1990-2004), dar și secretar general adjunct şi ambasador la Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (2000-2001).
De asemenea, Cristian Diaconescu a fost membru al Partidului Comunist Român în perioada 1982-1989. În 2004, a fost numit ministru al Justiţiei, finalizând negocierile privind aderarea României la Uniunea Europeană. A fost și ministru de Externe între 2008-2009 și în 2012.
În aprilie 2024, Cristian Diaconescu a fondat platforma independentă „Respect pentru România”, în calitate de preşedinte și candidează cu sloganul electoral „Preşedinte pentru România respectată”.
Cristian Terheș, candidat PNCR la alegerile prezidențiale
Este de profesie teolog și a fost preot. A studiat teologia la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, dar alte detalii oficiale nu sunt publice.
Terheș a fost traseist politic, fiind ales europarlamentar în 2019 pe lista PSD, deși era membru al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, și ales apoi europarlamentar în 2024 pe listele AUR, deși era membru al Partidului Naţional Conservator Român.
Biografia sa este o enigmă, el neavând niciun CV pe site-ul Parlamentului European și, deci, nu există informații oficiale despre cariera sa politică sau profesională.
Silviu Predoiu, candidat PLAN la alegerile prezidențiale
A lucrat numai în serviciul de spionaj extern, SIE. A fost mai întâi ofițer de informații externe, iar apoi, în perioada 2005-2018, prim-adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe și director interimar al SIE. Pentru că a lucrat într-un serviciu secret, lipsesc numeroase informații din biografia sa.
CNSAS a anunțat în octombrie, cu o lună înaintea alegerilor prezidențiale, că Silviu Predoiu a fost ofiţer al fostei Securităţi comuniste, încă din 1987, cu numele de serviciu „Silviu Pumnea”.
Totuși, CNSAS a precizat că lui Silviu Predoiu nu i se poate atribui calitatea de lucrător al Securităţii lui Ceaușescu pentru că nu a desfăşurat „activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”.
