În ultima duminică din luna octombrie trecem la ora de iarnă 2024. În noaptea de 26 spre 27 octombrie ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar noaptea devine mai lungă. Concret, ora 4:00 devine ora 3:00.
Schimbarea orei, deși controversată, are la bază ideea de a economisi energie prin alinierea orelor de activitate cu orele de lumină naturală.
În timpul orei de vară, ne bucurăm de mai multă lumină seara, ceea ce poate reduce nevoia de iluminat artificial.
Cu toate acestea, trecerea la ora de iarnă înseamnă dimineți mai luminoase, dar seri mai întunecate.
Trecerea la ora de iarnă se face încă din timpul Primului Război Mondial
Conceptul de schimbare a orei a fost introdus la începutul secolului al XX-lea, în timpul Primului Război Mondial, ca o măsură de economisire a combustibilului necesar (în special cărbunele consumat pentru iluminat) pentru menținerea luminii artificiale.
Practica a fost adoptată rapid și în Marea Britanie și alte țări europene în timpul războiului. Multe țări europene au abandonat măsura după încheierea celor două războaie mondiale.
Regatul Unit și Irlanda au renunțat la schimbarea orei de vară în anul 1968, pentru a fi în armonie cu restul Europei, însă a reluat măsura din anul 1972.
Ulterior, Spania și Franța au început să aplice măsurile referitoare la ora de vară, din 1974, pe atunci, economia de energie fiind motivul schimbării.
Mai multe state au renunțat la acest obicei de schimbare a orei
Se trece la ora de iarnă sau vară, la nivel internațional, în aproximativ 60 de țări, inclusiv în America de Nord, însă sunt și multe alte state care au renunțat să mai aplice măsurile referitoare la schimbarea orei, notează digi24.ro
- * Țări care au renunțat la schimbarea orei de iarnă și la ora de vară, alegând să mențină aceeași oră pe tot parcursul anului: Panama, Ecuador, Venezuela, Columbia, Nicaragua, Guatemala, Hawaii (parte a Statelor Unite), Islanda, China, Rusia, Belarus, Turcia.
România a instaurat acest sistem, al schimbării orei, în 1917, în timpul Primului Război Mondial.
După război s-a renunțat la folosirea orei de vară și a fost reintrodusă schimbarea din 1932 până în anul 1939.
Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, ora de vară, respectiv în prima duminică a lunii octombrie, trecerea la ora de iarnă.
Între 1 aprilie 1940 și 2 noiembrie 1942, ora de vară a fost în vigoare permanent pentru România, iar din anul 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.
Din 1979, s-a revenit la acest procedeu în țara noastră.
Convenţia a fost semnată prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
Când s-a propus eliminarea sistemului de schimbare a orei
În ultimii ani au fost o serie de discuții cu privire la renunțarea schimbării orei atât în România, cât și în restul Europei.
În anul 2019, Parlamentul European a susținut și a votat propunerea privind renunțarea la schimbarea orei de vară, respectiv de iarnă, însă implementarea acestei decizii a fost amânată.
Nu a fost anunțată până acum o informație oficială cu privire la eliminarea măsurii.
Cum poate afecta schimbarea orei organismul
Chiar dacă nopțile devin mai lungi și putem dormi mai mult, de fapt, schimbarea orei poate perturba funcționarea optimă a organismului, mai ales în primele zile de la modificare.
Una dintre cele mai frecvente și deranjante consecințe ale trecerii la ora de iarnă este perturbarea somnului.
Organismul nostru funcționează după un ceas biologic intern, calibrat cu ciclul natural al zilei și al nopții. Când acest ritm este brusc întrerupt, mulți oameni se confruntă cu dificultăți în a adormi seara și a se trezi dimineața.
Chiar și atunci când reușesc să adoarmă, calitatea somnului poate fi semnificativ afectată, rezultând într-o stare de oboseală cronică și letargie pe parcursul zilei.
Copiii și vârstnicii, deosebit de vulnerabili
Copiii și vârstnicii par a fi deosebit de vulnerabili la aceste tulburări de somn, având nevoie de o perioadă mai lungă de adaptare la noul orar, conform sleepfoundation.org.
De asemenea, trecerea la ora de iarnă poate avea și consecințe psihologice și emoționale profunde.
Diminuarea bruscă a expunerii la lumina solară în a doua parte a zilei poate agrava simptomele depresive, în special la persoanele predispuse la tulburări afective sezoniere.
Lipsa luminii naturale poate induce o stare de melancolie, apatie și tristețe, care poate persista pe tot parcursul iernii.
Și perturbarea ritmului circadian poate crește nivelul de stres și anxietate, ducând la iritabilitate, nervozitate și dificultăți de concentrare.
Aceste efecte cumulative ale trecerii la ora de iarnă pot avea implicații serioase în viața de zi cu zi. Studiile au arătat o creștere îngrijorătoare a numărului de accidente rutiere și de muncă în zilele imediat următoare schimbării orei, ca urmare a oboselii și a scăderii vigilenței.
Mai mult, perturbarea somnului poate avea un impact negativ asupra sistemului imunitar, reducând capacitatea organismului de a se apăra împotriva infecțiilor și a bolilor.
Unele cercetări sugerează chiar o posibilă legătură între trecerea la ora de iarnă și creșterea riscului de probleme cardiovasculare, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
Cum putem minimaliza efectele negative
Pentru o acomodare mai ușoară a organismului și pentru a nu resimți decalajul orar, se poate face o schimbare treptată a programului de somn din timpul săptămânii, înainte de schimbarea orei din luna octombrie, cu 10-15 minute mai devreme în fiecare zi.
Această ajustare graduală permite corpului să se acomodeze treptat cu noul orar, reducând astfel șocul schimbării bruște.
De asemenea, este esențial să mențineți o rutină consistentă de somn, culcându-vă și trezindu-vă la aceeași oră în fiecare zi, chiar și în weekend. Această regularitate ajută la stabilizarea ritmului circadian și facilitează adaptarea la ora de iarnă.
Expunerea la lumina naturală joacă are un rol crucial în reglarea ceasului biologic intern.
Sfaturile specialiștilor
Specialiștii recomandă să petreceți timp afară dimineața, imediat după trezire, pentru a profita de efectele energizante și de reglare ale luminii solare.
Pe de altă parte, seara, evitați expunerea la lumina albastră emisă de ecranele dispozitivelor electronice cu cel puțin o oră înainte de culcare.
Aceasta poate interfera cu producția de melatonină, hormonul care induce somnul, perturbând astfel calitatea și durata odihnei, conform health.harvard.edu.
Și alegerile legate de alimentație și stilul de viață pot influența, de asemenea, capacitatea de adaptare la ora de iarnă.
- * Evitați consumul de cofeină și alcool cu câteva ore înainte de culcare. Au un efect stimulant și pot perturba somnul.
- * Optați pentru o cină ușoară și sănătoasă, consumată cu cel puțin două ore înainte de a merge la culcare.
- * Nu uitați de importanța exercițiilor fizice regulate pentru o stare generală de bine și un somn mai odihnitor. Însă, evitați activitățile intense seara, care pot avea un efect energizant nedorit.
Crearea unui mediu de somn propice relaxării este un alt factor important.
- * Asigurați-vă că dormitorul este întunecat, liniștit și răcoros, pentru a favoriza un somn profund și odihnitor.
- * Dacă aveți probleme cu somnul noaptea, încercați să evitați somnul de după-amiază, chiar dacă vă simțiți obosiți. Acesta poate interfera cu capacitatea de a adormi seara și poate perpetua un ciclu de somn perturbat.
