Legea introduce restricții pentru soții supraviețuitori și beneficiarii de pensie anticipată care realizează anumite venituri
Recenta Lege nr. 360/2023 aduce schimbări majore în sistemul public de pensii, clarificând cine poate cumula pensia cu alte venituri și în ce condiții. Pensionarii care desfășoară activități supuse contribuțiilor sociale, cum ar fi munca de prestator casnic sau alte activități prevăzute de Codul fiscal, pot acum să-și suplimenteze veniturile.
O noutate semnificativă este faptul că pensionarii de invaliditate, indiferent de gradul lor, pot cumula pensia cu venituri suplimentare. De asemenea, legea introduce restricții pentru soții supraviețuitori și beneficiarii de pensie anticipată care realizează anumite venituri. Pe lângă aceste aspecte, legea propune recalcularea pensiei pentru stagiul de cotizare suplimentar și măsuri de egalizare a vârstei de pensionare între femei și bărbați, printre alte schimbări esențiale.
Cine poate cumula pensia cu alte venituri?
Pensionarii sistemului public de pensii care realizează venituri în următoarele situații:
- Activități pentru care se datorează contribuţii de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
- Activități în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022, pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, indiferent de nivelul veniturilor.
Pensionarii de invaliditate pot cumula pensia cu alte venituri indiferent de gradul de invaliditate.
Cine nu poate cumula pensia cu alte venituri?
- Soţul supravieţuitor beneficiar al unei pensii de urmaş, care realizează venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată (3.700 lei începând cu data de 1 iulie 2024);
- Beneficiarul unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare:
- în baza unui contract individual de muncă;
- în baza unui raport de serviciu;
- ca persoană care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrul cooperator dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.
„În vederea valorificării stagiului de cotizare realizat după data înscrierii la pensie, pensionarii pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei prin adăugarea acestuia, în condiţiile legii, o singură dată într-un an calendaristic. Stagiul de cotizare realizat în regim de cumul nu intră în calculul punctelor de stabilitate”, transmite Daniela Licu, director executiv Casa de Pensii Dolj.
Elemente de noutate care sunt prevăzute în noua lege nefiind reglementate în Legea nr. 263/2010 sunt:
Prima dintre noutăți ar fi egalizarea vârstelor standard de pensionare dintre bărbați și femei. „Egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a barbaților, la 65 de ani, eșalonat până în anul 2035, în acord și cu Decizia nr. 387/2018 a Curții Constituționale a României. În prezent atingerea varstei standard de pensionare la femei de 63 de ani și se face eșalonat până în 2030. Conform anexei nr. 5 din proiectul de lege nou esalonarea vârstei standard pentru femei se va face, conform criteriilor din jalon, până în anul 2035. În proiectul de lege s-a avut în vedere si recomandarea asumată de Romania prin PNRR, referitoare la mentinerea in activitate a angajatilor până la vârsta de 70 de ani, dar cu acordul angajatorului”, transmite Daniela Licu.
Legea face referire și la reducerea vârstei standard de pensionare pentru femeile cu mai mulți copii. „Femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare astfel: 6 luni pentru primul copil, un an pentru doi copii…..mergând cu reducerea până la 3 ani si 6 luni , pentru 7 copii. Reducerea vârstei de pensionare prevăzută în tabelul din proiectul de lege se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani. Pentru acest beneficiu femeile vor prezenta copii după certificatele de nastere ale copiilor și o declarație pe proprie răspundere că au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani. Acest mod de lucru a fost utilizat și pe parcusul implementării legii nr. 19/2000. Această reducere se poate cumula si cu reducerile in baza grupelor de muncă”, spune aceasta.
Se poate cumpăra vechime pentru oricare 6 ani din perioada necontributivă, în baza unui contract de asigurare voluntar. Perioade de vechime cumpărată în baza contractului de asigurare poate fi valorificată doar la deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă. Plata se va putea face în rate și se va lua in calcul și plata parțială.
De asemenea, prin Legea nr. 360/2023 pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă cu 5 ani mai devreme – persoanele care au realizat un stagiu de cotizare mai mare de 5 ani peste stagiul complet de cotizare contributiv de 35 de ani pot ieși la pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai mult de 5 ani din vârsta standard de pensionare prevăzută în Anexa nr. 5.
Persoane cu dizabilitati – pentru această categorie se mențin reducerile din vârsta standard de pensionare, respectiv: cu 15 ani pentru asigurații cu handicap grav dacă au realizat cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare, cu 10 ani pentru asigurații cu handicap accentuat dacă au realizat cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare, cu 10 ani pentru asigurații cu handicap mediu dacă au realizat stagiul complet de cotizare. Pentru persoanele care lucreaza in conditii de handicap grav sau accentuat vor primi o majorare cu un nr. de puncte fix de 0,5 pct si 0,25 pct pentru fiecare an realizat in conditiile enumerate mai sus.
Indemnizatia minimă socială – Se va acorda în continuare indemnizația sociala pentru pensionarii cu venituri din pensie mai mici decât valoarea indemnizației minime, conform OUG nr. 6/2009. Cuantumul indemnizației sociale pentru pensionari va fi majorat anual cu același mecanism de majorare al pensiilor publice. Astazi valoarea indemnizației sociale este de 1281 lei. Folosirea unui mecanism de majorare identic cu cel al pensiilor publice va determina o crestere corecta a indemnizatiei minime sociale in raport de cresterea pensiilor .
Creșterea vârstei standard de pensionare, a stagiului mimin și stagiului complet de cotizare în raport de speranța de viață – această prevedere face parte din setul de mecanisme agreate cu Comisia Europeană, menite să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii, în contextul unor perioade dificile din punct de vedere financiar, mechanism care de altfel are rolul de a menține sistemul public de pensii într-o marjă de responsabilitate fiscal-bugetară. Din analizele noastre speranța de viață a romanilor nu a avut un trend crescător în ultimii 10 ani , iar pentru viitor nu va depăși mai mult de o lună, motiv pentru care in proiect am prevăzut ca in situația în care există o evoluție pozitivă a acesteia mai mică de o lună să se mențină indicatorii în vigoare.
