Nicu Covaci, liderul legendarei trupe Phoenix, ne-a părăsit. Nicu Covaci s-a stins vineri seara, la vârsta de 77 de ani. Acum câteva zile veștile despre starea sănătății sale erau îngrijorătoare. Colegii din trupă anunțau că tratamentul postoperatoriu nu s-a putut finaliza din cauza complicațiilor intervenite.
La cei 76 de ani ai săi, Nicu Covaci a ajuns la Spitalul Judeţean Timişoara în 22 martie, unde a fost supus operaţiei pe creier, făcută de echipa medicului Horia Pleş.
Problemele de sănătate ale lui Nicu Covaci au apărut la începutul lunii martie, atunci când liderul Phoenix a început să simtă că îi amorţeşte faţa. Apoi a început să aibă probleme de vedere, iar atunci a hotărât să îşi facă un RMN, iar rezultatele indicau o tumoră pe creier, scrie digi24.ro
Diagnosticul pus de specialiştii de la Secţia de Neurochirurgie a Spitalului Judeţean Timişoara, conduşi de medicul Horia Pleş, a fost ”proces expansiv intracranian”. Apoi, printr-o intervenţie care a durat aproximativ 6 ore, a fost extirpată chirurgical o tumoră de pe creier, iar mostre din formaţiune au fost trimise la laborator.
Nicu Covaci a fost unul dintre cei mai mari și mai influenți muzicieni din istorica rock-ului românesc.
Informația a fost confirmată și pe pagina oficială de Facebook a lui Nicu Covaci, care în ultimele luni a fost utilizată de membrii trupei.
Nicu (prenume real Nicolae – n.r.) Covaci, fondatorul trupei Phoenix, s-a născut la 19 aprilie 1947, în Timişoara. Compozitor, chitarist, pictor şi grafician, Nicu Covaci a studiat din copilărie pianul, acordeonul, dar şi limbile străine. Apoi a învăţat să cânte la muzicuţă şi a luat lecţii de chitară. A studiat la Liceul de Arte Plastice şi la Institutul de Arte Plastice din Timişoara, conform blogului personal, www.nicucovaci.wordpress.com.
Nicu Covaci a fugit împreună cu cea mai mare parte a colegilor de trupă de regimul comunist din România în 1977 printr-o evadare spectaculoasă despre care s-au scris multe (ascunsi într-un camion). S-a stabilit mai întâi în Olanda, apoi în Germania și în final în Spania.
Prin 1961, Nicu Covaci și Kamocsa Camo Bela, elevi la Școala Generală nr. 2 din Timișoara, au fondat o “formație de chitare electrice” – inspirați de ceea ce se întampla peste graniță. Trupei i-au pus numele ”Sfinții”. Trupa avea să devină celebra Phoenix, pentru ca activiștii culturali comuniști să îi permită accesul la festivalurile organizate de UTC (Uniunea Tinerilor Comuniști), deoarece ”Sfinții” era un nume care avea de-a face cu religia, respinsă de regim, potrivit Rador Radio România.
În 1965, componența trupei s-a schimbat, în Phoenix intrând Florin “Moni” Bordeianu (n.1948, student IEFS), Claudiu Rotaru, Ioan “Pilu” Stefanovici (n.1946, student Politehnică) și Gúnter “Spitzi” Reininger (n.1950, elev la școala de muzică). Repertoriul era compus din cover-uri celebre ale trupelor Beatles, Rolling Stones, Animals etc. Au fost ascultați de celebrul critic muzical Cornel Chiriac, care i-a ajutat să înregistreze un album. În acea perioadă, au lansat piesele celebre “Vremuri” și “Canarul”.
Câștigă un premiu la un concurs între formațiile studențești în 1968 – la Festivalul Național de Artă Studențească de la Iași, când au concurat cu Roșu și Negru, Coral și Mondial. Un an mai târziu, locul lui “Pilu” a fost luat de Dorel “Baba” Vintilă Zaharia (n.1943, ex – Sideral, Cometele, student la Politehnică).
Apar în emisiuni de televiziune și susțin zeci de concerte, reușind să se impună ca trupă de referință. După emigrarea lui Moni Bordeianu, din toamna anului 1970, componența trupei se modifică iar. Intră “Spitzi”, Cornel Liuba (tobe), Kovacs Zoltan (bas) și Laurențiu Butoi (oboi, flaut).
Este cooptat în trupă și Mircea Baniciu (student Arhitectură), un folkist care însoțea trupa în turnee, iar în octombrie 1971 se renunța la serviciile lui Zoli, Laurențiu și, putin mai tarziu, la Cornel. Intră Joszef Kappl (ex – Color, Clasic XX, student la Conservator) și Costin Petrescu (ex – Olympic’64, student Arhitectură). Accentele rock se modifică și ele, iar stilul lor capătă rezonanțe folclorice, potrivit Rador Radio România.
Realizează poemul rock “Cei ce ne-au dat nume”, care a fost prezentat în premieră la Opera din Timișoara, la 13 ianuarie 1972. A apărut apoi albumul “Negru Voda”, primul disc LP scos de o formație rock în limba română. În 1974, apare în trupă Ovidiu Lipan “Țăndarică” (ex- Roșu și Negru, școala de muzică).
Formația Phoenix avea un succes imens, însă în anii ”70 ajunsese să fie un fenomen mai degrabă underground, fiind pe rând interzisă în concerte, la televiziune și la radio, de cenzura comunistă.
Covaci scria pe blogul personal: „Formaţia Phoenix a fost interzisă în 1974. (…) Mi-am dat seama că nu mai merge şi m-am hotărât să plec. De cum am ajuns în Amsterdam, am început să umblu pe la studiouri ca să mă interesez cum să continui cu trupa afară. Singura soluţie era să-i scot ilegal din ţară. Disperarea m-a împins să fac gestul ăsta. I-am băgat în boxele Marshall şi am pornit spre graniţă.
Noaptea, am ajuns la Orşova. Grănicerii (…) mi-au spus să descarc maşina şi să trec la percheziţie corporală. Le-am spus că în maşină se află instalaţia mea (…). Unul se urcase pe boxa în care era Ţăndărică şi îşi bălăngănea picioarele la un centimetru de obrazul lui. Până la urmă mi-au dat drumul şi am început să trec barajul spre sârbi. (…) Când am terminat, mă pun şi sârbii să deschid maşina. Când au văzut atâta amar de scule, au trântit uşa maşinii şi mi-au spus ‘Idi’. Am luat-o în sus pe munte. (…) Băieţii au ieşit la lumină odată cu ziua şi când m-au întrebat unde suntem, m-am uitat în jur la brazi şi la norii aurii de la picioarele noastre şi le-am spus ‘În rai’ “.
Nicu Covaci a avut de-a lungul timpului mai multe divergențe cu foștii colegi de trupă, câștigând în instanță chiar și un proces în privința drepturilor de autor. Astfel, piese precum „Mugur de fluier”, „Hei, tramvai” sau „Fata verde” nu au mai putut fi cântate decât cu acordul lui Nicu Covaci. În același proces, solicitarea lui Nicu Covaci de a primi 400.000 lei drept daune morale de la foștii săi colegi Josef Kappl, Mircea Baniciu, Mani Neumann și Radu Almășan a fost respinsă.
Nicu Covaci spunea atunci: „Nu mă interesează banii, mă interesează să nu-și bată joc de mine și de piesele mele. Să mă lase în pace! Phoenix trebuie să rămână Phoenix, nu șușe, nu înmormântări și avorturi. Nu-mi place când sunt furat și, în plus, sunt și batjocorit. Nu le voi permite în niciun caz să îmi mai cânte piesele pentru că nu au fost cinstiți, nu au fost corecți.”
