197 de ani s-au împlinit sâmbătă, 25 mai, de când vâlceanul cel mai cunoscut, Petrache Poenaru, a brevetat la Paris invenția care a revoluționat scrisul: “Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală” – predecesorul stiloului modern.
Puţini dintre noi ştiu însă, că, până la vârsta de cinci ani Petrache Poenaru, cel care avea să devină faimos în lume pentru meritul de a fi inventat stiloul şi pentru că a fost primul român care a călătorit cu trenul, a copilărit la Conacul Otetelișanu, în Beneşti, orașul Bălceşti. Conacul a fost și gazda lui Tudor Vladimirescu care a trecut pe aici, în bubuit de flinte și în ropotul zecilor de panduri călări, pentru a le tăia capetele jefuitorilor.
“Conacul Otetelişenilor este locul unde a copilărit Petrache Poenaru, inventatorul stiloului (tocul cu rezervor), cea mai mare personalitate pe care a dat-o actualul oraş Bălceşti. Este nepot al Otetelisenilor: sora lui Otetelişanu s-a măritat la Dănciuleşti-Gorj cu unul dintre boierii Poenaru. Când în 1800 s-au răsculat ţăranii, Petrache a venit la bunici, stătea în cămăruţa de sub foişor.
Pe la conacul Otetelişanu a trecut şi Tudor Vladimirescu, în ultimul său drum. Boierii Otetelişeni, apropiaţi ai conducătorului mişcării revoluţionare de la 1821, au fost jefuiţi de o oaste condusă de căpitanii de arnăuţi Iova şi Ienciu. Când credeau că vor fi omorâţi, la conac a ajuns Tudor Vladimirescu, cu o oaste formată din călăreţi, şi a poruncit ca Iova şi Ienciu să fie ucişi, lucru care s-a întâmplat la o răscruce de drumuri din localitatea Otetelişu. Tudor a fost arestat pe 21 mai 1821, dus prin Câmpulung la Târgovişte şi ucis. Aflând vestea, boierii de la conac au mers la Horezu şi de aici au emigrat în Ardeal”, ne povestește Valentin Gheorghe Ionescu, actualul proprietar al conacului.
Haiduc, pandur, academician, inventator… destinul aventuros al unuia dintre cei mai luminaţi boieri ai României continuă să fascineze şi să inspire.
Acum totul a reînviat la viaţă. Cândva istorie, acum conacul monument istoric şi-a păstrat frumuseţea. “Fiecare colţ are o istorie, de la acoperişul din şiţă bătută de meşteri cu media de vârsta de 72 ani, sobele reconstruite din cahle lucrate manual şi arse într-un cuptor de la 1910 din Mediaş, până la corpurile de iluminat ciocănite la Istanbul într-o făbricuţă care se mândrea că a lucrat şi pentru Mustafa Kemal. Domeniul are ca suprafaţă vreo 15 hectare. Sunt oameni care vin permanent aici şi îngrijesc fiecare locşor pe care îl vedeţi. În heleşteu avem peşti, creştem găini numai de rasă, avem un solar unde mereu avem legume proaspete de sezon. Crama are o poveste aparte. Uşile din lemn masiv sunt cioplite dintr-un singur lemn şi le-am recuperate de la oamenii din sat. Important este să redai spiritul locului. Nu a fost deloc uşor, dar acum, prin fundaţia Domeniul Otetelişanu, conacul din Beneşti îşi propune să devină un important pol cultural al acestui colţ de ţară. De ani de zile se organizează tabere de creaţie naţionale şi internaţionale, expoziții, evenimente culturale, iar fundaţia a devenit cunoscută prin aceste evenimente, unele unicat în ţară”, conchide Valentin Ionescu.
Andi Niculescu
