Elevii „furry” sperie profesorii din România. Fenomenul inspirat de pe reţelele de socializare îi transformă pe copii în diverse animale. Se îmbracă şi se comportă ca nişte pisici, câini, vulpi ori păsări şi refuză să mai comunice firesc la ore. Sunt în căutarea identităţii, spun specialiştii, care atrag atenţia că fără spriijin adolescenţii pot ajunge la tulburări grave de personalitate.
Deşi comportamentul şocant este confirmat de mai mulţi tineri din Bucureşti, directorii scolilor au refuzat să comenteze subiectul, scrie observatornews.ro
”Este o persoană care se identifică cu un animal…”, spune un elev.
Cu un papagal, mai exact. Alţi colegi de liceu se cred câini sau pisici. Îşi pun urechi sau cozi de animale şi se comportă ca atare. Chiar şi în timpul orelor de curs.
”Este plin, mai ales la Arte, mai ales că noi suntem învățați să ne exprimăm prin orice fel posibil. Eram frumos pe bancă, erau clasa a opta – a noua şi începuseră să se alerge în patru labe, se tăvăleau pe iarbă, unul îi dresa… La vârsta asta nu prea ești decis și îți place să experimentezi tot felul”, spune un alt elev.
Ceea ce părea mai mult o curiozitate pentru noi, a câştigat teren de la an la an. Cei mai mulţi adolescenţi spun că aparţin comunităţii „furry” şi devin „fursona”, adică se comportă şi se îmbracă asemănător necuvântătoarelor preferate. Alţii se identifică drept „therieni”, adică persoane care se identifică cu o fiinţă non-umană.
”Din păcate am văzut, nu doar am auzit sau am citit, și cred că ar trebui să fim atenți la acest fenomen, chiar dacă este la modă. Poate e nevoia lor de atenție, poate că sunt într-o perioadă cum ar fi adolescența când nu își cunosc încă foarte bine identitatea și nu înțeleg cine sunt, nu se simt acceptați”, a spus Gabriela Maalouf, psiholog.
Indiferent de motive, adolescenţii cu acest tip de comportament sunt, de cele mai multe ori, victime ale bullyingului în şcolile din România. La inspectoratul şcolar din Capitală nu există însă nicio sesizare, dar problemele ajung aici, de multe ori, când este prea târziu. Cum a fost cazul elevului violat de două ori în toaleta unei şcoli. Directorii contactaţi de Observator neagă că au auzit vreodată de elevi care se cred animale. În alte ţări, trendul neobişnuit se află în centrul unei dezbateri extrem de dure privind toleranţa şi limitele.
”Nu e o problemă a școlii, este o problemă a societății, este ceva despre care să vorbim public, ce poate fi acceptat și ce nu”, a spus Katharine Birbalsingh, profesoară.
În urmă cu două luni, oamenii dintr-un parc din Arad au fost şocaţi de o apariţie greu de încadrat. Într-un parc pentru copiii,o tânără care se credea pisică se plimba în patru labe şi încerca să atace câinii din zonă.
Fenomenul „furry” este o subcultură care se concentrează pe interese legate de animale antropomorfizate, adică animale care prezintă caracteristici umane, cum ar fi vorbirea, mersul pe două picioare și expresii faciale. Aceasta subcultură include o gamă largă de activități și interese, de la artă și literatură la costuming și convenții.
Origini și Dezvoltare
- Origini: Fenomenul furry a început să prindă contur în anii 1980, fiind influențat de diverse forme de media, cum ar fi desene animate, benzi desenate și jocuri video, care prezentau animale antropomorfizate.
- Dezvoltare: Comunitatea a crescut semnificativ datorită internetului, care a facilitat interacțiunile și schimbul de artă, povești și idei între membrii săi. Forumurile și platformele sociale au jucat un rol esențial în consolidarea subculturii.
Activități și Expresie
- Artă și Literatură: O parte semnificativă a comunității este implicată în crearea și consumul de artă și literatură furry. Aceasta include desene, picturi, benzi desenate, povești și romane care prezintă personaje animale antropomorfizate.
- Costuming (Fursuiting): Mulți membri ai comunității participă la evenimente și convenții purtând costume complexe, numite „fursuits”, care reprezintă personajele lor furry.
- Convenții: Evenimente precum Anthrocon, Midwest FurFest și Eurofurence adună mii de participanți anual, oferind o platformă pentru socializare, schimb cultural și prezentări artistice.
Identitate și Comunitate
- Personaje (Fursonas): Mulți furry își creează un alter-ego, numit „fursona”, care reprezintă o versiune idealizată sau fictivă a lor în formă animală. Aceste fursonas sunt adesea detaliate în artă și povestiri.
- Comunitate: Comunitatea furry este adesea descrisă ca fiind inclusivă și susținătoare, oferind un spațiu pentru exprimare personală și creativă. Aceasta include forumuri online, grupuri de socializare și evenimente live.
Foto: captură video/ observatornews.ro
