„Să nu dormiţi bine!”, acesta este mesajul procurorului-şef al Europei, Laura Codruța Kovesi, pentru organizațiile infracționale care vizează din ce în ce banii UE. În timp ce traficanții de droguri se reorientează către furtul de bani de la UE, cel mai important procuror european vrea să riposteze. Şefa Parchetului European doreşte să obţină puteri şi fonduri suplimentare pentru a face faţă escrocilor, scrie POLITICO, potrivit News.ro.
La doi ani de când şi-a început activitatea ca prim-procuror al Parchetului European (EPPO), Laura Codruţa Kövesi constată o „reorientare a mafiei, care îşi îndreaptă privirea către subvenţiile UE şi frauda cu TVA”.
Poate că traficul cu droguri face mai convingătoare dramele de pe Netflix, dar aceste infracţiuni financiare cu banii UE pot fi extrem de profitabile, scrie Politico.
„Europa pierde peste 50 de miliarde de euro pe an numai cu acest tip de infracţionalitate”, a declarat Kövesi într-un interviu acordat publicaţiei europene din biroul său din Luxemburg.
Kövesi – care conduce o echipă de 135 de procurori ce se ocupă de investigaţii transfrontaliere masive deschise pentru infracţiuni legate de bugetul UE – a reluat un avertisment recent al Europol, agenţia de aplicare a legii din UE, privind „negarea la nivel continental a nivelului real al fraudei financiare şi a ceea ce înseamnă aceasta pentru securitatea noastră”.
Una dintre principalele ţinte este mecanismul de redresare şi de rezilienţă, înfiinţat în urma pandemiei de Covid pentru a distribui sume uriaşe de bani destinaţi să ajute ţările să se pună pe picioare. Sute de astfel de cazuri sunt în prezent investigate de EPPO.
„Ori de câte ori există crimă organizată, cum ar fi o piaţă mare pentru cumpărare de droguri, există o corupţie generalizată şi nu există ţară curată din acest punct de vedere”, a declarat Kövesi.
Dar presiunea asupra EPPO creşte în acest an electoral important şi în condiţiile în care echipa de procurori de elită a lui Kövesi va include noi membri din Polonia – ţară guvernată acum de Donald Tusk, care are o atitudine pro-UE, după ani de zile de guvernare naţionalistă a partidului Lege şi Justiţie (PiS) – şi din Suedia, care a anunţat că este în curs de aderare. Doar Ungaria nu face parte din eforturile EPPO, menţionează Politico.
Înfiinţarea unui birou în Polonia ar putea ajuta EPPO şi într-un alt domeniu: gestionarea acuzaţiilor împotriva celor care se fac vinovaţi de eludarea sancţiunilor ruseşti.
Franţa şi Germania au făcut presiuni pentru a acţiona împotriva celor care încalcă sancţiunile, iar Kövesi aşteaptă ca executivul european şi deputaţii europeni să-i schimbe atribuţiile înainte de a putea începe să lucreze şi în acest sens.
În timp ce EPPO încearcă să combată corupţia, există o altă agenţie a UE cu atribuţii similare – agenţia antifraudă OLAF. Şi, în timp ce OLAF nu indică în ce măsură recomandările sale financiare au dus la recuperarea banilor UE, EPPO susţine că a contribuit la recuperarea a miliarde de euro.
„Noi putem schimba jocurile”, a declarat Kövesi, precizând totodată că EPPO şi OLAF cooperează bine.
Însă un diplomat european pune sub semnul întrebării coexistenţa celor două organisme, ambele având ca scop combaterea utilizării abuzive a fondurilor UE.
„În timp ce EPPO poate crede cu adevărat că poate avea un argument întemeiat pentru un buget mai mare care să-i permită să-şi facă treaba, ar trebui de asemenea să se ţină cont de faptul că, probabil, consideră în egală măsură că bugetul mai mare al OLAF nu reflectă neapărat rezultatele sale reale pe teren”, a declarat diplomatul sub protecţia anonimatului.
Kövesi spune că o finanţare suplimentară ar ajuta-o să creeze o forţă de elită de investigatori financiari în întregul bloc.
Aceste planuri prind încet-încet contur. În luna mai, prima „Academie EPPO” va începe cu ajutorul Guardia di Finanza din Italia, o agenţie de aplicare a legii care se subordonează Ministerului de Finanţe, şi nu Ministerului Apărării. Un număr mic de investigatori din întreaga Europă vor participa la cursuri de formare, în ideea de a crea o comunitate de agenţi care să facă schimb de informaţii cu privire la cazurile transfrontaliere.
Dar asta nu înseamnă că Kövesi vrea să resusciteze vechiul vis federalist de a crea un FBI european, menţionează Politico.
„Apreciez ceea ce face FBI-ul, dar suntem europeni şi în interiorul Europei avem mai mult decât suficiente instrumente şi mijloace pentru a ne proteja cetăţenii”, a declarat ea.
Cu toate acestea, colaborarea la nivelul UE nu este chiar rodată. După doi ani de activitate, unele dintre investigaţiile EPPO se lovesc de piedici, de pildă în Grecia, unde echipa lui Kövesi a lucrat la un caz de presupusă deturnare de fonduri UE după accidentul feroviar de anul trecut care a provocat moartea a 57 de persoane. „Există o prevedere constituţională care susţine că doar parlamentul naţional are puterea de a investiga şi de a urmări în justiţie membri sau foşti membri ai guvernului grec”, a explicat Kövesi, adăugând că a fost informată Comisia Europeană pentru a face presiuni ca Grecia să îşi actualizeze legile.
Dar în tot mai multe ţări, există puţine sau chiar deloc speranţe că oficialii vor schimba legislaţia într-un mod care să permită procurorilor europeni să urmărească mai uşor infractorii (şi politicienii). Un studiu publicat recent, solicitat de Comisia Europeană, a evidenţiat faptul că multe state membre îngreunează eficacitatea EPPO în jurisdicţiile lor, fie în ceea ce priveşte independenţa, fie în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei. De exemplu, Slovacia a introdus o procedură accelerată de reformare a Codului penal şi a început dizolvarea Parchetului Special care se ocupă de cazurile de corupţie – inclusiv de cele legate de oficiali ai partidului de guvernământ, Smer, condus de premierul Robert Fico.
„Suntem foarte îngrijoraţi de acest lucru”, a declarat Kövesi, adăugând că a trimis o scrisoare Comisiei Europene pentru a-şi împărtăşi temerile.
„Am avut aceeaşi reacţie când a fost vorba despre Slovenia, unde guvernul a vrut să reducă sancţiunile pentru cazurile de fraudă şi unde multe cazuri ar fi fost închise, ceea ce reprezintă de facto o amnistie”, a punctat Kovesi.
EPPO se află, de asemenea, într-o poziţie delicată atunci când vine vorba de investigarea Comisiei Europene însăşi. În 2022, EPPO a deschis un caz legat de achiziţiile de vaccinuri, în urma a sute de plângeri din partea cetăţenilor cu privire la scandalul Pfizergate (o controversă legată de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, şi de ceea ce s-a spus în mesajele text pe care aceasta le-ar fi schimbat cu directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, înainte ca UE să semneze cel mai mare contract de vaccinuri anti-Covid cu această companie).
Dar nu vă faceţi griji, transmite Kövesi, care promite că dacă echipa sa va fi supusă „la presiuni, în orice caz, veţi afla, pentru că acest lucru va fi făcut public”.
