Vizitatorii Muzeului Județean Olt vor avea posibilitatea să cumpere replici ale brățării dacice descoperite la Optaşi-Măgura. De asemenea, ar urma să fie scoase la vânzare replici ale unor pandative, cercei și broșe.
Afirmațiile au fost făcute de George Smarandache, directorul Muzeului Județean Olt, pentru Reporter 24.
„A fost foarte greu să facem o matriţă după această brăţară, în contextul în care am contactat trei firme care au ca obiect de activitate imprimarea 3D, dar nu am reuşit, doarece anumite aspecte din corpul brăţării nu au putut fi redate cu fidelitate mare. Ca atare am recurs la ajutorul specialiştilor de la Muzeul Brukenthal şi atât conservatorii, cât şi specialiştii în domeniul restaurării m-au ajutat şi am reuşit reproducerea acestei brăţări. Dar, mai este un pas foarte important, obținerea aprobării pentru reproducere de la Comisia Națională pentru muzee şi colecţii. Am vorbit de principiu, cu câţiva dintre membrii acestei comisii şi sper ca luna aceasta să obţin aprobarea. (…) Urmează ca apoi, împreună cu o firmă care lucrează cu muzeele în ceea ce priveşte livrarea de suveniruri în vederea comercializării să o putem reproduce la o scară mai mare şi să o putem cumpăra, să poată fi pusă la dispoziţia vizitatorului care doreşte să achiziţioneze un suvenir de la Muzeul Judeţean Olt”, a declarat, pentru sursa citată directorul Muzeului Județean Olt.
Brățara dacică de aur de la Optaşi-Măgura are o valoare istorică deosebită, prin faptul că este cel mai mare obiect de aur geto-dacic cunoscut până în prezent la sud de Carpați (cu o greutate totală de 107.98 g) şi pentru că poartă reprezentarea dragonului înaripat, un simbol al clanului regal dacic din vremea lui Burebista şi deceniile imediat următoare, după cum au transmit reprezentanții Muzeului Județean Olt.
Brățara a fost găsită în anul 2017 de polițiștii din Optași la un tânăr din localitate, în vârstă de 27 de ani, care nu a anunţat autorităţile despre descoperirea făcută. Bijuteria ar fi aparţinut unui reprezentant de elită din perioada dacică.
„Materialul din care a fost lucrată brăţara este un aliaj de aur, foarte probabil, natural, el este alcătuit, în proporţie de 86%, din aur, un procent cupru şi restul argint. Este o structură tipică pentru aurul nativ nerafinat. (…) Suprafaţa este şlefuită, ceea ce o deosebeşte de brăţările din complexele de la Sarmisegetuza şi pare să aibă şi urme de utilizare. (…) O asemenea apariţie trebuie interpretată ca semn al unei stratificări sociale, politice şi religioase importante, un reprezentant de marcă al elitei dacice a trăit în zonă şi a fost posesorul acestei piese pe care nu ştim dacă a depus-o ca ofrandă, în sol, sau a fost pierdută, ascunsă într-un context politico-militar critic”, a declarat, după expertizare, directorul Muzeul Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, citat de Mediafax.
Foto arhiva
