Un locuitor din Gorj, care a vizitat cimitirul Montparnasse din Paris cu intenția de a admira una dintre creațiile lui Constantin Brâncuși, a fost profund surprins. Celebrul „Sărut” se găsea închis într-o vitrină.
„Am fost uimit să constatat că lucrarea este închisă într-o cutie. Am mai fost la Paris și am vizitat opera, iar acum voiam să o revăd, însă nu s-a putut. Nu știu de ce a fost închisă în acea cutie“, a spus Constantin Țăpuș.
Opera „Sărutul” se găsește în apropierea mormântului unei femei ruso-ucrainene, fiind comandată de către familia acesteia. Această operă de artă de o importanță covârșitoare în lumea sculpturii are o evaluare estimată la peste 50 de milioane de euro și este în centrul unei dispute dintre statul francez și moștenitorii atât ai locului de înmormântare, cât și ai operei în sine.
„Lucrarea din anul 1910 a lui Constantin Brâncuși, care se află în cimitirul din Montparnasse, din Paris, este a treia variantă a «Sărutului». Opera care se află la mormântul Tatianei Rachevskaia și este apreciată de un expert la o valoare cuprinsă între 50 și 80 de milioane de euro, astfel că este normal că există o bătălie foarte mare între moștenitorii ruși și statul francez“, explică Sorin Lory Buliga, cercetător în cadrul Centrului de documentare și cercetare „Constantin Brâncuși“ din Târgu Jiu, potrivit adevarul.ro.
Opera „Sărutul” se găsește la o distanță de aproximativ 70 de metri de mormântul renumitului sculptor român, Constantin Brâncuși. Potrivit lui Sorin Lory Buliga, opera se află într-o stare avansată de degradare și necesită o restaurare imediată. Expertul consideră că opera a fost plasată într-o vitrină pentru a fi protejată de factorii externi sau pentru a ascunde gradul de deteriorare pe care l-a suferit.
„Am fost la Paris în 2007, 2008 și 2009, unde am organizat anumite manifestări chiar și în cimitirul din Montparnasse, unde am făcut parastas în ziua de 16 martie. De fiecare dată mergeam la această lucrare, care este la aproximativ 70 de metri de mormântul lui Brâncuși. Lucrarea este într-o stare proastă. Dacă atingeai ușor cu degetul se desprindeau granule de pe acea gresie. În plus, era cuprinsă de mușchi și licheni, care întrețin umiditatea și distrug piatra. Era într-o stare de degradare. Lucrarea trebuia restaurată de mult. În clipa de față, lucrarea este supravegheată de trei camere de supraveghe și are și un sistem de alarmare. Am impresia că a fost pusă într-o cutie pentru a nun se vedea starea de degradare avansată în care se află“, dezvăluie Buliga.
Sorin Lory Buliga a relatat istoria realizării acestei lucrări de artă, considerată acum una dintre cele mai valoroase din lume.
„La începutul secolului XX, o tânără rusoaică, Tatiana Rachevskaia, vine la Paris, aceasta fiind dintr-o familie de autoexilați. Ea s-a îndrăgostit de un medic de origine română, Solomon Marbais, care o consulta. A urmat o poveste foarte pasională, dar care nu a avut un final fericit, iar sora lui Marde se duce într-o vizită la Tatiana Rachevskaia și o găsește spânzurată. Mama tinerei rusoaice i-a cerut lui Marbais să-i indice un sculptor român, care să-i facă un monument pentru fata ei, iar acesta l-a recomandat pe Constantin Brâncuși. Există o scrisoare trimisă de mama Tatianei Rachevskaia către Brâncuși. Acesta face lucrarea și i-o vinde cu 200 de franci francezi, o sumă modică la vremea respectivă, însă Brâncuși nu era cunoscut la vremea respectivă. Lucrarea este pusă pe un soclu la mormântul Tatianei Rachevskaia“.
