Jocuri cu cele mai bune ruleta electronica populară noi

  1. Casino Online Bonus De Bun Venit Fara Depunere: Cazinoul oferă cele mai bune opțiuni bancare și bonusuri generoase de bun venit noilor jucători.
  2. Metode De Joc La Loto 6 Din 49 - Pariorii pot câștiga mare în runda unică de rotiri gratuite, datorită numărului de rotire și a multiplicatorilor dați.
  3. Jocuri Ca La Aparate 100 Super Hot: Jocul cu bonusuri de depunere a meciurilor și rotiri gratuite vă oferă un avans atunci când vine vorba de jocuri, generând fonduri și construind încredere pentru jocul pe bani reali.

Gratis cele mai bune cazinou 3d slot online 2026

Ggbet Casino Bonus Fara Depunere
Acestea din urmă sunt titrate de funcția Oz Pick declanșată de 3 scatters pe role și Wilds în expansiune cu Glenda Vrăjitoarea bună care vă poate aduce noroc.
Pacanele Free 77777
Magul va arăta apoi un joker stivuit pe el.
O altă informație pe care ar trebui să o cunoașteți este că toate jocurile noastre sunt testate în mod regulat, astfel încât randamentul de 95,06% este pentru jocurile de masă, în timp ce RTP pentru alte titluri este de 96,12%.

Regulile jocului blackjack mobil

Jocuri De Păcănele Eyecon Online Gratis
Restaurantul complexului servește micul dejun, prânzul și cina.
Pacanele Egt Demo
Când ai șansă aleatorie în timpul orice rolă de spin bonus special începe.
4kasino Casino 50 Free Spins

Olt: Ziua Porţilor Deschise pe şantierul arheologic Reşca – Romula de la Dobrosloveni

Jurnalul Olteniei

Şantierul Reşca – Romula, din comuna Dobrosloveni, unde au fost descoperite noi clădiri de cărămidă din perioada romană, va fi deschis vizitatorilor miercuri, 31 august, la finalul campaniei de cercetări din acest an, a anunţat responsabilul şantierului arheologic, conferenţiarul universitar Mircea Negru.

„Cercetările arheologice din acest an confirmă rezultatele măsurătorilor geofizice din anii 2019, 2021-2022, în sensul descoperirii unor clădiri din cărămidă, care aveau o curte interioară realizată cu pietriş, peste care era probabil un pavaj din cărămidă. În cursul cercetărilor din acest an, pe lângă meşteşugul prelucrării sticlei, anterior cunoscut, au fost descoperite indicii privind prelucrarea bronzului şi osului, lărgindu-se sfera ocupaţiilor meşteşugăreşti identificate în acest oraş roman”, se arată într-o postare pe Facebook a lui Mircea Negru.

Pe durata cercetărilor din vara aceasta, la Reşca – Romula au fost descoperite şi peste 3.000 de materiale arheologice, piese din metal, sticlă, os, cărămizi.

„Materialele arheologice sunt foarte numeroase (peste 3.000 de înregistrări în inventarul de şantier) şi diverse, de la monede din bronz şi argint, obiecte din sticlă, os, bronz şi fier la cărămizi cu amprente ale unor animale (mai ales câini). Acestea au fost înregistrate şi trimise spre procesare şi restaurare la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din Bucureşti. Campania arheologică din anul 2022 reconfirmă importanţa economică şi culturală a acestui oraş roman, cel mai întins din provincia romană Dacia Inferior (Malvensis), unde a fost şi sediul guvernatorului acestei provincii romane”, a adăugat responsabilul şantierului.

Tot în timpul ultimelor cercetări au fost descoperite la Romula şi 21 de jetoane din sticlă din epoca romană, pentru jocuri de noroc, a menţionat Mircea Negru.

Ziua Porţilor Deschise pe şantierul Reşca – Romula este un eveniment organizat de Muzeul Judeţean Olt în parteneriat cu Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din Bucureşti, Universitatea Spiru Haret Bucuresti, Universitatea din Craiova şi Direcţiile pentru Cultură Olt şi Dolj, cu sprijinul Consiliului Judeţean Olt şi al Primăriei Comunei Dobrolosoveni.

În situl Romula din Dobrosloveni au loc cercetări sistematice de mai mulţi ani, în fiecare vară, iar în 2017 aici a fost descoperită o clădire romană cu instalaţie de încălzire prin podea (hypocaust), care avea pereţii acoperiţi cu pictură în frescă cu motive geometrice şi vegetale, cu panouri cu stucatură.

Clădirea cu încălzire prin podea descoperită la Romula este considerată de către specialişti una dintre cele mai relevante pentru epoca romană la nivel naţional, fiind amplasată în fortificaţia centrală, ale cărei ziduri păstrează până la 13 rânduri de cărămizi, cu o înălţime de aproape un metru.

Municipium din primele decenii ale secolului al II-lea d.Hr, Romula a fost reşedinţa guvernatorului Daciei Inferior/Malvensis, scrie Agerpres. Oraşul roman a fost vizitat de împăratul Filip Arabul, care în anul 248 d.Hr. a supervizat fortificarea acestuia cu zidul de cărămidă care îi poartă astăzi numele. În acest oraş s-a născut şi a trăit mama viitorului împărat roman Galerius. 

Foto: Facebook

author avatar
Jurnalul Olteniei
Distribuie acest articol