Incendiile și valurile de caniculă care fac ravagii în Europa și alte zonele ale globului arată că omenirea se confruntă cu o ”sinucidere colectivă”, a avertizat secretarul general al ONU, António Guterres, în contextul reuniunii de la Berlin unde miniștrii din 40 de state discută despre criza climatică, relatează luni The Guardian.
”Jumătate din omenire este în zona de pericol, de la inundații, la secetă, furtuni extreme și incendii de vegetație. Nicio națiune nu este imună. Și, cu toate acestea, continuăm să alimentăm dependența noastră de combustibili fosili”.
“Avem de ales: acțiune colectivă sau sinucidere colectivă. Depinde de noi”, a adăugat el.
Incendii puternice au făcut ravagii de-a lungul Europei, mai ales în Franța, Portugalia și Spania sau Grecia, dar și în America de Nord, scrie hotnews.ro
În America de Sud, situl arheologic Machu Picchu a fost pe punctul de a fi mistuit de flăcări. Un val de clădură extremă a lovit în ultimele luni mai multe zone de pe glob, India și Asia de Sud fiind și ele devastate de temperaturi extrem de ridicate chiar și pentru aceste zone.
În Marea Britanie a fost emisă o avertizare de căldură extremă, fiind așteptate luni cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată în Marea Britanie, cu maxime de peste 40C în unele locuri.
Miniștrii reuniți la Berlin pentru o conferință de două zile despre climă, cunoscută sub numele de Dialogul climatic de la Petersberg, vor discuta despre vremea extremă, precum și despre creșterea prețurilor la combustibilii fosili și la alimente și impactul crizei climatice. Întâlnirea, convocată anual în ultimii 13 ani de guvernul german, marchează una dintre ultimele oportunități de a ajunge la un acord între țările cheie înainte de summitul Cop27 privind clima, programat în Egipt, în luna noiembrie, scrie digi24.ro
Perspectivele pentru Cop27, stabilite la reuniunea anterioară, din noiembrie anul trecut, s-au diminuat considerabil în ultimele luni, deoarece creșterile prețurilor la energie și alimente au dus la o criză inflaționistă, determinată parțial de ieșirea treptată din pandemia de Covid-19 și exacerbată de războiul din Ucraina.
La Cop26, țările au convenit să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade peste nivelurile preindustriale, dar nu au făcut pași concreți pentru atingerea angajamentelor pe care și le-au luat. Toate țările au convenit să prezinte în acest an planuri naționale îmbunătățite pentru emisiile de gaze cu efect de seră, cunoscute sub denumirea de contribuții determinate la nivel național (NDC) .
Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, care conduce blocul UE la discuțiile ONU privind schimbările climatice, a diminuat așteptările într-un interviu pentru Guardian. „Nu văd atât de multe NDC-uri noi la orizont, sincer”, a spus Timmermans.
Sameh Shoukry, ministrul de externe al Egiptului și președintele Cop27, va participa la discuțiile de la Berlin săptămâna aceasta, dar prezența sa va fi umbrită de preocupările cu privire la propriul NDC recent depus de Egipt. Planul i-a dezamăgit pe mulți observatori, care au sperat la niveluri mult mai mari de ambiție, pentru a da exemplu altor economii emergente.
De asemenea, Guterres a criticat aspru „băncile multilaterale de dezvoltare”, inclusiv Banca Mondială, care sunt finanțate de contribuabilii din lumea bogată pentru a oferi asistență țărilor sărace.
„În calitate de acționari ai băncilor multilaterale de dezvoltare, țările dezvoltate trebuie să ceară livrarea imediată a investițiilor și asistenței necesare pentru a extinde energia regenerabilă și pentru a construi rezistența la schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare. Solicitați ca aceste bănci să devină adecvate scopului. Cereți ca aceștia să-și schimbe cadrele și politicile obosite pentru a-și asuma mai multe riscuri… Să arătăm țărilor în curs de dezvoltare că se pot baza pe partenerii lor”, spune Guterres.
Foto: pixabay
