Referendumul din Belarus pentru abandonarea statutului de ţară non-nucleară a trecut. Aliatul Rusiei poate primi arme nucleare pe teritoriul său. Astfel, votul deschide calea pentru ca fostul stat sovietic şi actualul aliat al Kremlinului să obţină arme nucleare pentru prima dată de când şi-a câştigat independenţa în 1990.
Peste 65% dintre cetățeni au votat da, a anunțat Comisia Electorală a fostei republici sovietice. Prezența la vot a fost de peste 78%, potrivit aceleiași surse. Rezultatul nu este nicio surpriză, sub controlul strâns al regimului de la Minsk, care de vara trecut reprimă orice opoziție. Într-o declarație dată la o secție de votare, Lukașenko a spus că îi va cere lui Putin să dea înapoi Belarusului armele nucleare la care a renunțat după căderea Uniunii Sovietice.
Referendumul a avut loc într-un moment în care Ucraina vecină este pradă unei invazii ruse declanşate pe 24 februarie, în timp ce negocieri între ruşi şi ucraineni, anunţate de ambele părţi, ar urma să aibă loc, luni, la frontiera belarusă.
Potrivit preşedintelui Comisiei electorale centrale, Igor Karpenko, 10,07% dintre belaruşii care s-au exprimat la referendum au votat împotrivă. Potrivit aceleiaşi surse, rata de participare a fost de 78,63%. Pentru a fi adoptate, amendamentele aveau nevoie să adune în favoarea lor peste 50% din voturi, referendumul fiind considerat validat dacă peste 50% dintre alegători au participat la el, scriu AFP și DPA, citate de Agerpres.
Printre schimbările propuse se numără o imunitate judiciară pe viaţă pentru foştii preşedinţi şi introducerea unei limite de două mandate pentru succesorii lui Lukaşenko. Deşi textul Constituţiei nu prevedea o astfel de limită înainte, ea se va aplica începând cu intrarea în funcţie a unui nou preşedinte, ceea ce i-ar permite lui Lukaşenko să rămână la putere până în 2035 dacă va fi reales în 2025.
De asemenea, în noua versiune a Constituţiei, dispare obligaţia ca Belarus să rămână „zonă non-nucleară”. Acest articol va fi înlocuit prin altul ce exclude „o agresiune militară de pe teritoriul” belarus.
La sfârşitul lui ianuarie, SUA şi-au exprimat îngrijorarea că această reformă ar permite o desfăşurare de arme nucleare ruse în Belarus, ţară ce se învecinează cu Ucraina şi Polonia.
Realegerea lui Aleksandr Lukaşenko la preşedinţie în august 2020 a declanşat o mişcare de contestare istorică în această fostă republică sovietică, mişcare violent reprimată de autorităţi, care au întreprins arestări în masă, lichidări de mass-media şi de ONG-uri.
În Rusia, o reformă constituţională adoptată în 2020 a deschis calea pentru menţinerea la putere a preşedintelui Vladimir Putin până în 2036.
