Anul acesta, sărbătorile de iarnă se vor resimți în mod diferit, ca urmare a contextului epidemiologic în care ne aflăm, generat de pandemia de SARS-CoV-2.
Potrivit ultimei hotărâri adoptate de Consiliul Național pentru Situații de Urgență, starea de alertă a fost prelungită încă 30 de zile, Anul Noul găsindu-ne în aceiași parametri ajustați de pandemie. Totodată, rutina cetățenilor se va adapta și ea noilor măsuri ce trebuie respectate pentru a limita răspândirea infecției cu noul coronavirus.
Indiferent că este ziua Ajunului, Crăciunul sau noaptea dintre ani, normele sanitare implementate odată cu instituirea stării de alertă la nivel național nu trebuie ignorate. Purtarea măștii de protecție în toate spațiile public deschise, evitarea zonelor aglomerate, păstrarea distanțării sociale, precum și evitarea contactului cu alte persoane în afara celor din familie sunt regulile elementare care contribuie la reducerea riscului de infectare cu virusul Covid-19.
Mai mult, se recomandă petrecerea sărbătorilor de iarnă strict în familie, fără vizitarea repetată a rudelor, mai ales a celor în vârstă, care implică o șansă mai mare de transmitere a noului coronavirus.
Pe de altă parte, a fost adusă în atenția publicului și posbilitatea purtării măștii de protecție în casă, când se vor aduna la masă și alte persoane, pe lângă membrii familiei. Referitor la deplasări, acestea trebuie realizate conform legislației în vigoare, și anume, doar în intervalul orar 5.00-23.00, motivate de această regulă fiind excepțiile: • deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie şi locul/locurile de desfășurare a activității profesionale şi înapoi; • deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente; • deplasări în afara localităţilor ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane şi care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei; • deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie. Mai mult, se menține interdicția de circulație în interiorul localităților în grupuri care să nu depășească șase persoane, aflate din familii diferite.
În altă ordine de idei, măsurile impuse odată cu venirea pandemiei afectează, în mod direct, și sectorul cultural, preocupat în preajma sărbătorilor de iarnă de tradițiile și obiceiul colindatului. În Dolj, ca și în alte județe din țară, colindul va fi permis în grup nu mai mare de șase colindători, în intervalul orar permis, nevoiți și ei să respecte un set de reguli sanitare.
Potrivit ultimelor recomandări făcute de autorități, colindătorii vor purta obligatoriu masca de protecție, atât în timpul cântării colindelor, cât și în timpul interacțiunii cu alte persoane, vor păstra distanțarea fizică față de gazde și vor colinda în afara locuinței, în aer liber, unde virusul nu poate fi transmis la fel de ușor ca în spațiile închise. Categoric, anul acesta nu va mai fi părtașul practicilor ceremoniale și tradițiilor din perioada dintre Ajun și Sfântul Ion, dedicată colindelor, timpul mitic al Naşterii Domnului, încărcat cu semnificaţii rituale deosebite, dar şi al obiceiurilor tradiţionale aferente acestor sărbători din preajma Crăciunului şi Anului Nou. Câteva dintre cele mai reprezentative obiceiuri păstrate în zona județului Dolj sunt colindatul în noaptea sau în ziua de Ajun şi, în unele localităţi, chiar în ziua de Crăciun, dar și în perioada imediat următoare, cu Moş Ajunul sau Colindeţi, cu Steaua, Sorcova ori cu „Vicleiul”, un fel de teatru popular, o formă specială de colindat.
De asemenea, Plugușorul este un alt colind bine reprezentant în zona județului nostru, practicat azi mai mult de copii. Recuzita lor este constituită dintr-un plug miniatural făcut din scânduri de brad împodobit cu panglici sau hârtie colorată, condus de unul dintre copii, ceilalţi plesnind din bice şi sunând din clopoţei. În urma colindului, al cărui text s-a păstrat în cea mai mare parte a sa, urătorii aruncă boabe de grâu sau de porumb înaintea gospodarilor în momentul în care aceştia ies ca să plătească colindatul, de cele mai multe ori colindătorii fiind răsplătiți cu dulciuri, fructe și, în ultimul timp, cu bani. Colindatul cu „Capra” ocupă, totodată, un loc important în păstrarea tradițiilor doljene, fiind evidențiat de câțiva copii mai mari (numai băieţi), unul dintre ei, considerat cel mai iscusit, reprezentând zeitatea zoomorfă, substituită de masca frumos meşterită a caprei, împodobită cu panglici, ciucuri şi clopoţei, cu capul de lemn care clămpăne, vizitează fiecare casă, jucând capra în curte, în faţa casei. Păstrate mai mult în zonele rurale decât în cele urbane, obiceiruile din preajma sărbătorilor de iarnă creează o atmosferă de basm, amintind importanța elementelor culturale în dezvoltarea și sedimentarea unei comunități.
Chiar dacă anul acesta, din cauza pandemiei de Covid-19, tradiția nu va fi întru totul respectată, dorința colindătorilor de a încânta gazdele va fi posibilă doar prin prisma adaptării la contextul sanitar actual.
Andreea TIGOIANU