Aflăm de la domnul Mircea Pospai, președintele Filialei Dolj a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, că sâmbătă, 30 noiembrie 2019, ora 11.00, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, sala „Dinu C. Giurescu”, are loc o Adunare Generală specială a Filialei Dolj a UZPR, pentru marcarea unor evenimente deosebite din viața jurnalismului românesc și îmbunătățirea activității acestei organizații.
Este vorba, în primul rând, de sărbătorirea „Centenarului UZPR” în Filială, cu participarea domnului Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR.
În al doilea rând, dar la fel de important, este marcarea a 115 ani de la înființarea primei Asociații a ziariștilor craioveni (17 decembrie 1904), despre care va vorbi domnul Mircea Pospai, președintele Filialei Dolj.
Cu acest prilej, se va derula și la Craiova reuniunea cu genericul „Convorbiri jurnalistice”. Aceasta va fi parte a seriei de întâlniri organizate de UZPR în țară, privind rolul și implicarea ziariștilor în societate (chiar în această săptămână au mai avut loc asemenea întâlniri la Ploiești, Târgoviște și Pitești, cum aflăm de pe site-ul UZPR) și va fi coordonată de domnul Doru Dinu Glăvan.
În cadrul Adunării Generale mai sunt prevăzute completarea organismului de conducere al Filialei și atribuirea unei denumiri pentru Filiala Dolj a UZPR.
Detaliem puțin asupra primelor puncte menționate, spre a ne face o idee mai bună privind evenimentul.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a celebrat, anul acesta, 100 de ani de la înființarea organizației (11 ianuarie 1919). UZPR a marcat împlinirea unui secol de activitate neîntreruptă a organizației prin dezvelirea a unei plăci omagiale pe clădirea care a găzduit, în urmă cu 100 de ani, înființarea primei organizații a ziariștilor profesioniști din România reîntregită. Acest lucru se întâmpla sub imboldul entuziasmului conferit de Marea Unire de la Alba Iulia. Au fost prezenți numeroși membri ai Uniunii, și nu numai, care au sărbătorit momentul aniversar alături de conducerea UZPR, pe str. Constantin Mille nr.4 (fostă Sărindar), din București.
Dezvelirea acestei plăci omagiale a dat startul unei serii de manifestări prin care UZPR dorește să marcheze o perioadă de sărbătoare pentru întreg jurnalismul profesionist din România și care a inclus și va include în continuare întâlniri, Convorbiri Jurnalistice și dezbateri, vizând perspectivele presei prezente și viitoare, acțiuni în peste 35 de filiale ale UZPR din toată țara și din diaspora. Toate acestea au avut ca punct culminant Celebrarea Centenarului printr-o amplă manifestare la Ateneul Român, în a doua jumătate a lunii martie.
”După ce a trecut prin timpuri de toate felurile, supraviețuind onorabil și reunind în rândurile sale unele dintre cele mai ilustre condeie ale limbii române, UZPR se prezintă astăzi în același eșalon de frunte al marilor și altruiștilor slujitori ai societății civile. În calitatea sa de organism de utilitate publică, fapt atestat ca atare prin însăși legea creației, UZPR activează, prin ziariștii ei, în cele mai importante canale de informare în masă, de la Televiziunea publică, Radio România și Agenția Națională de Presă, până la Trusturile private de Radio și Televiziune, de la presa militară, până la cotidiane și reviste de prestigiu, din țară și din diaspora. Jurnalismul a fost și rămâne o breaslă de frunte care are ca etalon, la rându-i, efigia jurnalistului Mihai Eminescu și, ca reper actual, o renăscută Uniune profesională. Alături de conducere se află filiale puternice, în toată țara și în diaspora, care coagulează cele mai bune idei și acțiuni ale jurnalismului profesionist actual și în care sunt provocați la inițiative atât jurnaliștii seniori, cât și aspiranții și cei aflați în plină maturitate creatoare. Numeroase evenimente, parteneriate și publicații stau sub semnul UZPR. Seratele „Eminescu, jurnalistul” sau Premiile „Eminescu ziaristul”, Gala anuală a Premiilor UZPR sau Celebrarea Zilei Ziaristului Român, revista lunară de cultură Cronica Timpului, ziarul bilunar Certitudinea sau periodicul Revista UZP, precum și numeroasele proiecte, în colaborare cu instituții de prim rang, guvernamentale și neguvernamentale, dau consistență vieții acești organizații. Dimensiunea internațională a UZPR este dată de demersurile pentru crearea viitoarei Uniuni a Presei din Balcani, precum și comunicarea strânsă cu organizațiile similare din statele vecine, din Europa și de pe alte continente”, spunea Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, într-un comunicat de presă.
În ceea ce privește înființarea unei Asociații a ziariștilor din Craiova, cu 115 ani în urmă, reproducem un articol publicat pe site-ul UZPR în luna aprilie a. c., sub semnătura dr. Rodica Pospai Păvălan, șef serviciu relații cu publicul la Biblioteca „Alexandru și Aristia Aman”: ,,Răsfoind întâmplător, cu puțin timp în urmă, un almanah apărut la începutul secolului al XX-lea, am găsit un articol care mi-a tras atenția, după ce citisem despre faptul că în acest an Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își sărbătorește centenarul. Lucrarea despre care vorbesc a fost editată de ziarul craiovean „Patria” și a apărut, cu denumirea de anuar, în anul 1906, apoi, cu denumirea de almanah, în anii 1911, 1912 și 1913. Toate edițiile au fost alcătuite sub îngrijirea lui Dem E. Petrescu, cunoscut ziarist al timpului. Articolul la care mă refer este semnat de preotul Elefterie M. Petrescu, tatăl realizatorului anuarului, preot la Biserica Madona Dudu, dar prezent și el, destul de mult, cu articole în ziarele vremii. Titlul articolului este Pentru asociația ziariștilor din Craiova și consemnează faptul că membrii presei din acest oraș „în 17 decemvrie 1904, uniți în cuget și în simțiri, au dat la lumină, ceea ce plănuiau în taină, au făcut să se fondeze: Asociația ziariștilor din Craiova”.
Se subliniază faptul că motivele din care a fost înființată asociația erau două:
„a) interesul comun, ca vechea Bănie olteană, să aibă în sânul său, ziariști conștienți, serioși cu totul în măsura de a putea menține nivelul Presei sus, la înălțimea, la locul de onoare, ce i-a fost destinat de însăși Constituțiunea țărei;
b) interesul asociaților ziariști, în parte, ca la timp să poată brava prin curagiu, printr-o invincibilă forță sufletească, neagra mizerie, negrul indiferentism, ce adesea vine din partea publicului, nepăsător, și cade în năpraznice torente, peste capul bieților ziariști”.
Autorul articolului, în calitatea sa de preot și de om în vârstă, îi felicită pe „cei ce au luat inițiativa și au contribuit la realizarea unui fapt așa de măreț“ dorind asociației „viață lungă, rodnică, prosperă, și, de va fi posibil, mai ferită de atâta amaruri, de atâtea decepții, care par a fi rezervate, în mai mult ziariștilor”.
După îndemnuri cu iz patriotic și de proslăvire a „marilor patrioți întemeietori ai Patriei moderne”, părintele Elefterie Petrescu propune ca lozinca Totul pentru patrie, nimic pentru noi, care „este deviza fiecărui bun român”, să fie și deviza Asociației ziariștilor din Craiova. (Anuarul ziarului Patria, Stabilimentul industrial de Arte grafice Ralian și Ignat Samitca, 1906, pag. 124-126).
Asociația a avut, credem, o activitate destul de intensă, din moment ce, după șapte ani de viețuire, era în activitate și era apreciată. Același D. E. Petrescu alcătuiește Almanahul „Patria” pe 1913, imprimat, de data aceasta, la Librăria și tipografia „Sache Pavlovici”. Printr-un articol nesemnat, intitulat „Presa din Craiova” (paginile 148-151) se vorbește și despre Societatea ziariștilor: „Ziariștii craioveni se găsesc actualmente grupați în jurul unei societăți a lor, care urmărește între altele propășirea presei românești, strângerea legăturilor dintre confrați și, în fine, pe cât se poate, îmbunătățirea soartei ziariștilor“. Asociația era condusă de un comitet de acțiune și de un comitet administrativ. Comitetul de acțiune era format din ziariștii Dem (Mitiță) E. Petrescu, Nicu Ciocărdia și Victor Schileru. Primul era deja un ziarist cu mare experiență (debutase în 1897, la „Viitorul Olteniei”) iar ultimul era „reprezentantul tinerilor ziariști în comitet, fiind un tânăr foarte apreciat în ziaristică“.
Cel de al doilea comitet, cel administrativ, se compunea din Mitu Andreescu, Constantin N. Iovipale, Ioan M. Russu și Mitu Fortunescu. În articol sunt menționați și mai mulți dintre ziariștii grupați în jurul Societății ziariștilor – între care Gheorghe Constantinescu-Jiu, Grigore Romano, Constantin Gr. Popescu, Max Retter, Mitiță Dumitrescu, Zină Vasiliu, D. M. Sinescu , Iulian Fortunescu și alții – ceea ce demonstrează că breasla presei craiovene era în acel timp destul de puternică”.
Considerăm că manifestarea organizată de Filiala Dolj a UZPR este una de necesară și firească evocare a tradițiilor presei din Craiova și din România, dar și, în egală măsură, una de conştientizare și mai puternică a ziariștilor actuali asupra rolului și semnificațiilor presei în societate.
