La Târgul apicol Oltenia din Râmnicu Vâlcea, desfăşurat weekend-ul trecut, 6-7 aprilie au fost prezenţi, pe lângă apicultorii români din întreaga ţară şi producători de utilaje agricole din afara graniţelor: Ucraina, Serbia şi Ungaria.
Potrivit Adevărul, anul acesta s-a mizat pe diversitate, atât a sortimentelor de miere, cât şi a produselor apicole şi a utilajelor folosite: de la miere de coriandru, miere cu lăptişor de matcă, sau miere cu cimbrişor, alături de tipurile consacrate, la pulpă de ridiche neagră, cu scorţişoară, schinduff şi miere de mai, săpunuri cu miere sau siropuri de fructe presate la rece, cu miere, toate bune pentru imunitate, afecţiuni respiratorii, stomacale, de piele şi altele, alături de instalaţii de încălzire şi supraveghere a stupilor.
Organizatorul evenimentului, Ionuţ Tănăsoiu a recunoscut că ”o reglementare mai bună a măsurilor apicole ar fi de bun augur”. În acelașă timp, a punctat şi creşterea consumului de miere pe cap de locuitor, care a ajuns în ultimii ani de la 20 de grame la 800 de grame pe cap de locuitor/ an.
„Un mare beneficiu pentru apicultori ar fi modificarea ITP-ului la 3 ani pentru camioanele şi remorcile apicole, pentru că nu se fac mai mult de 1.500 km pe an. O reglementare mai bună a măsurilor apicole ar fi iarăşi de bun augur”, a spus Tănăsoiu.
Cu toate acestea, „Pentru unii, mierea continuă să fie un produs de lux, pentru că nu şi-l poate permite oricine, deşi ar trebui să fie unul de bază, fiindcă suntem o ţară producătoare. În timp ce românii nu şi-o pot permite, în schimb noi o exportăm”, a mai adăugat un producător sucevean.
80% din produsele certificate Bio din România pleacă în Germania, Italia, Franţa chiar SUA, în timp ce românilor şi se pun la dispoziţie produse contrafăcute sau de slabă calitate, adusă din China, la preţuri mai mici decât cea autohtonă.
Ce este mai grav, pentru că nu există o etichetare corectă a mierii, o reglementare clară în acest domeniu, e faptul că nu se ştie din mierea rămasă, de 20 %, care este din România şi care nu. „Ceea ce găsim în lanţurile marilor magazine, pe toate etichetele scrie miere provenienţă UE şi non-UE. Nu se specifică însă cât e UE, cât e non-UE şi cât şi dacă din cea UE avem provenienţă şi din România. Noi ştim însă că este miere chinezească, în timp ce mierea noastră, care este cea mai bună, pleacă în afară, în ţările vestice”, a atras atenţia Ionuţ Tănăsoiu.
Cât despre sortimentele de miere, rămâne în top mierea de salcâm şi la mare căutare este mierea de mană sau mierea de pădure ori de brad, cum o numesc unii, având în vedere că este foarte bogată în minerale: calciu, fier şi magneziu, este mai vâscoasă, închisă la culoare şi nu la fel de dulce în comparaţie cu celelalte. Dar date fiind preţurile, mierea polifloră este cea mai cerută şi cea mai ieftină, 30 lei / borcan de 800 gr.
Numai că, aşa cum au atras atenţia şi apicultorii, o parte din sortimente sunt pe cale de dispariţie, precum mierea de coriandru, sau mierea de rapiţă, fiind tot mai puţine culturi agricole din aceste soiuri.
De asemenea, apicultorii au vorbit și despre cum deosebim mierea curată de sortimentele contrafăcute, având în vedere concurenţa neloială şi incorectă cu produsele de pe standurile hipermarketurilor, mare parte provenind din China, cu mult sub calitatea mierii româneşti, dar şi a celor interesaţi doar de câştig în defavoarea calităţii. Multe dintre borcanele cu miere inscripţionate „100% natural”, conţin adaos de apă, coloranţi, aromă, zahăr, fructoză artificială, ori substanţe periculoase ca amidonul şi cleiul, ori şi mai rău ca antibioticele sau pesticidele.
Ei spun că, „Dacă întoarcem borcanul trebuie să apară o bulă care se ridică uşor şi nu se sparge. În plus, putem verifica şi consistenţa mierii. Cum? Simplu: îi scoateţi capacul şi lăsaţi mierea să se scurgă de pe o linguriţă înapoi în borcan. Dacă firul este discontinuu, mierea este contrafăcută”.
Apicultorii au reamintit şi faptul că în cazul mierii cristalizate există un plus de garanţie că nu s-a intervenit asupra ei.
Mierea pusă la frigider se va întări. Dar cristalizată, rămâne la fel şi 100 de ani, mai spun apicultorii.
Un alt test prin care ne putem da seama de calitatea mierii este cel al apei, astfel se poate depista adaosul de zahăr dintr-o miere fluidă. Se pune o lingură cu miere într-un pahar cu apă şi se amestecă bine, dacă se dizolvă repede, atunci, mai spun apicultorii, aceasta a fost îndulcită artificial.
Nu doar apicultorii români şi-au diversificat oferta, ci şi pe rafturile magazinelor întâlnim tot felul de combinaţii, cum ar fi mierea cu caramel, despre care specialiştii au observat prima dată că este mult prea fluidă. O examinare la laborator, spun ei, ar scoate la iveală că aceasta a fost supraîncălzită şi topită, înainte. Prin acest proces a apărut un compus chimic, hidroximetil furfural, care nu face altceva decât să distrugă proprietăţile benefice ale mierii de albine şi în plus este toxic pentru organism. În mod normal,prezenţa acestuia nu ar trebui să depăşească 1 miligram la suta de miligrame de miere.
Vâlcea se menţine în topul apiculturii româneşti, după unii fiind chiar pe primul loc la numărul de apicultori: peste 2000 de producători cu peste 100.000 de familii de albine. Cea mai mare densitate de apicultori o regăsim în zona Drăgăşani şi Roeşti.
