Fundația „Alexandru și Aristia Aman”, alături de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, a organizat joi 6 decembrie 2018, la Paris, la Catedrala Mitropolitană „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail”, cea de-a doua conferință itinerantă din seria cu titlul „Lupta românilor pentru afirmarea identității naționale în lumina principiilor wilsoniene”.
În cadrul manifestării moderată de dr. Lucian Dindirică, manager al Bibliotecii „Alexandru și Aristia Aman”, au susținut comunicări acad. Basarab Nicolescu, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, ambasador permanent al României pe lângă UNESCO, prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof. univ. dr. Nicu Panea, prorector al Universității din Craiova, prof. asoc. dr. Ionuț Cojocaru, Universitatea Politehnică din București și lect. univ. dr. Constantin Crăițoiu, prodecan al Facultății de Științe Sociale din Craiova. În cea de-a doua parte a conferinței a fost difuzat filmul documentar „Preoții români. Jertfă și rugăciune pentru Unire”, realizat de Cristina Liberis și produs de Trinitas TV. Vizionarea filmului documentar a fost prefațată de prezentările susținute de Cristina Liberis și Petru Mihalea, redactor-șef Trinitas TV. Pe întreaga desfășurare a evenimentului, cei prezenți în catedrală au vizitat expoziția de postere alcătuită din imaginile lăsate posterității de Samoilă Mârza, fotograful Unirii.
Subiectele comunicărilor au gravitat atât în jurul contextului intern și internațional din primul deceniu interbelic, dar și în direcția lămuririi problematicii Marelui Război, respectiv Marii Uniri din 1918. Astfel, acad. Basarab Nicolescu a clarificat evoluția istorică a lăcașului de cult de la înființare, secolul al XIV-lea, până la achiziționarea sa de către Regatul României în 1882. Alternând perioadele de înflorire cu cele de decădere, de la devastarea suferită în 1789 și schimbarea rolului din lăcaș de cult în baracă militară, depozit de mărfuri începând cu 1880, până la intrarea bisericii în patrimoniul românesc și resfințirea acesteia în 1892, biserica românilor de la Paris a înlesnit închegarea diasporei și a sprijinit activ exilul românesc. Numărându-se printre cei care participau regulat la serviciile divine, personalități precum Constantin Brâncuși, Eugen Ionescu sau Mircea Eliade au contribuit la păstrarea memoriei și respectului pentru România eternă, transfigurând angoasele și abisurile mai multor generații în speranțe perene. Adrian Cioroianu și Nicu Panea au conferențiat atât pe marginea dimensiunii spirituale și culturale a creștinătății, cât și în legătură cu rolul jucat de cei uitați, de soldații neînregistrați de istorie, ultimul reușind sublinierea rolului „sângelui care a făcut Unirea […], sângelui care a închegat un destin”. În prelegerile susținute, profesorii Gheorghe Onișoru, Ionuț Cojocaru și Constantin Crăițoiu au evidențiat meritele și jertfele celor care au făcut Unirea, rolul monumentelor istorice și relevanța lor pentru prezent, dar și actualitatea Centenarului, respectiv Unirea care are menirea de a trece dincolo de pragul veacului împlinit.
„Catedrala Mitropolitană de la Paris a fost gazda unui moment special. Alături de academicianul Basarab Nicolescu și profesorul Cioroianu am pus în scenă o activitate atractivă pentru românii din Paris. Îi mulțumim pe această cale Î.P.S. Părinte Iosif, Arhiepiscop și Mitropolit al Europei Centrale și Meridionale, pentru că ne-a primit și găzduit în biserica românilor din capitala Franței. Suntem de părere că și această a doua conferință și-a atins scopul. În eforturile noastre de comunicare și dialog am deschis noi punți de colaborare și implicare dincolo de granițele țării”, a declarat Lucian Dindirică, manager de proiect.
Obiectivul proiectului constă în promovarea semnificațiilor, profunde și diverse, ale anului astral 1918. Comunitățile de români din Salonic și Paris, în mod deosebit, dar și locuitorii Craiovei, în cadrul ultimei conferințe, au posibilitatea de a rememora, prin intermediul activităților de proiect, evenimentele și personalitățile care au „făcut Unirea”. Seria de comunicări științifice, expoziția de postere, dar și filmul documentar au menirea de a pune în lumină memoria istorică legată de evenimentul central marcat în 2018 – Centenarul Unirii de la 1918.
Proiectul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale.
