Referendumul pentru schimbarea denumirii judeţului Olt în Olt-Romanaţi se va desfășura pe 15 octombrie, au decis, joi, consilierii județeni.
Preşedintele Consilului Judeţean (CJ) Olt, Marius Oprescu, a afirmat că Autoritatea Electorală Permanentă urmează să transmită un regulament de organizare şi desfăşurare a referendumului pentru atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt.
„Acest calendar va fi aplicat printr-o dispoziţie la nivelul judeţului, şi din momentul în care îl vom avea, în el va fi cuprinsă şi ziua în care vom face informarea publică de declanşare a acestui referendum. Din acel moment, vom intra în campanie, n-aş numi-o electorlală, ci una prin care vom merge în faţa oamenilor să le explicăm ce presupune acest referendum, când are loc şi le vom prezenta materialele de informare”, a declarat Marius Oprescu.
Totodată, acesta a dat asigurări că schimbarea de denumire nu va reprezenta costuri suplimentare pentru cetăţeni, niciun act nu va fi schimbat odată cu noua denumire a judeţului.
„Actualul judeţ Olt este format din două judeţe istorice, este fostul judeţ istoric Olt şi fostul judeţ istoric Romanaţi. Practic, actualul judeţ Olt, despărţit de linia râului Olt, este format din aceste două judeţe istorice. Prin acest referendum, încercăm să aducem o reparaţie morală, atribuind judeţului Olt denumirea de Olt-Romanaţi. Nu se schimbă nimic, niciun act de identitate, permis de conducere, certificat de naştere, paşaport, plăcuţe de înmatriculare ale maşinilor nu vor fi schimbate, decât la termenul de expirare. Astfel, alte costuri suplimentare, în afară de cele prevăzute din bugetul Consiliului Judeţean pentru organizarea acestui referendum, nu vor fi”, a precizat Oprescu.
Pe 15 octombrie 2017, oltenii vor fi chemaţi să răspundă cu „da” sau „nu” la întrebarea „Sunteţi de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt?”. Pentru ca această schimbare de denumire să se producă, la vot trebuie să se prezinte 30% dintre oltenii aflaţi în listele electorale permanente, iar 50% plus unu dintre aceştia să voteze „da”.
„După vot, în Parlament, printr-o lege, referendumul va fi validat. Această lege va avea două articole, articolul 1, prin care va fi validat referendumul la nivelul judeţului Olt şi articolul 2, care va spune clar că niciun act de identitate sau orice alt document care ţine de cetăţenii din judeţul Olt nu va fi schimbat decât atunci când va ajunge la scadenţă”, a mai declarat preşedintele CJ Olt.
Pentru organizarea referendumului, consilierii județeni au aprobat alocarea sumei de 500.000 de lei din fondul de rezervă al CJ Olt.
Judeţul Romanaţi a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Oltenia. Reşedinţa judeţului era oraşul Caracal. Judeţul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în sud-estul regiunii Oltenia. Judeţul se învecina la vest cu judeţul Dolj, la nord cu judeţul Vâlcea, la est cu judeţele Olt şi Teleorman, iar la sud cu Bulgaria. Cuprindea partea de sud-est a actualului judeţ Dolj, partea central-sudică a actualului judeţ Olt şi o mică parte din sud-vestul judeţului Teleorman de astăzi (comuna Islaz). Judeţul a fost desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.
Profesorul de istorie Dumitru Botar a explicat, în primăvară, în urma unei întâlniri a grupului de inițiativă care a propus schimbarea denumirii județului, că dispariţia de pe harta României a judeţului Romanaţi a reprezentat mai mult decât o nedreptate.
„De câte ori mă trezesc în faţa unei mari nedreptăţi, reacţionez şi eu la fel de dur, dar ce s-a întâmplat cu Romanaţiul n-a mai fost o nedreptate, a fost pur şi simplu un asasinat administrativ-teritorial. Pur şi simplu, el a fost eliminat de pe harta administrativă a ţării, dar nu şi din istorie, nu şi din cultură, nu şi din inimile noastre. Judeţul a fost dintotdeauna unitatea administrativă de bază a Ţărilor Române. A existat o scurtă perioadă când Carol al II-lea a renunţat la judeţe şi a înfiinţat ţinuturile. Apoi, a venit anul 1950 pe care nu-l condamnăm pentru că atunci au dispărut toate judeţele. România a avut o nouă hartă administrativ teritorială, după modelul sovietic cu regiuni şi raioane. Ne-am bucurat apoi în 1968 când «Furer-ul de la Scorniceşti» (Nicolae Ceauşescu – n.red.) a luat o hotărâre de a se reveni la vechea împărţire teritorială, pe judeţe. Însă, bucuria noastră a fost de scurtă durată pentru că Legea de organizare administrativ teritorială a exclus 21 de judeţe, între care şi Roman, Câmpulung Muscel, Râmnicu Sărat, Sighişoara, Lugoj sau Romanaţi. Ne-am trezit că judeţul Romanaţi nu a mai fost. De atunci a început durerea noastră”, a afirmat Botar.
