Federația Coaliția pentru Educație salută determinarea și eforturile Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice de a organiza concursul pentru posturile de directori ai unităților de învățământ, concurs care începe miercuri, 12 octombrie, cu proba scrisă. Coaliția își exprimăîncrederea că acest proces este valoros pentru educația din România și consideră acest concurs ca începutul profesionalizării managementului din școala românească. Potrivit datelor publicate de către minister, în cazul a peste 1000 de unități de învățământ (17%) nu s-a înscris nimeni la concurs pentru postul de director, ceea ce arată că posturile de conducere din anumite școli nu sunt suficient de atractive pentru candidații cu potențial. A ne uita cu atenție la aceste școli, date fiind intențiile de alocare a fondurilor publice (naționale și europene) pentru implementarea de proiecte în școlile vulnerabile, înseamnă, în fapt, să ne uităm la punctele critice din sistem Un motiv suplimentar pare să fie neîndeplinirea, în acest moment, de către potențialii candidați a condiției de a fi membri în Corpul Național de Experți în Management Educațional, dar aceasta este doar una dintre explicațiile insuficientei atractivități a acestei poziții. “După cum arată numeroase studii internaționale, directorul școlii are un rol critic în ceea ce privește progresele elevilor – atât școlare, cât și cele ce țin de dezvoltarea personală și accesul la oportunități viitoare. Conducerile școlilor influențează în mod semnificativ atât organizarea administrativă, cadrul formal pe care procesul educațional se sprijină, cât și, foarte important, cultura unei școli și măsura în care profesorii, responsabilii principali de progresul și dezvoltarea opiilor, se simt la rândul lor ajutați, inspirați și motivați”, a declarat Emanuel Beteringhe, expert în politici publice de management educațional și vicepreședinte al Coaliției pentru Educație.  În prezent, mare parte din timpul de lucru al directorilor este ocupat cu activități de natură administrativă: organizarea cursurilor și a examenelor, supervizarea gestiunii resurselor fizice ale școlii, gestiunea părții administrative de resurse umane (salarii, sporuri, indemnizații, concedii), asigurarea conformității unității școlare cu prevederile legale. “Credem că este rezonabil să acceptăm că se poate performa în astfel de activități fără experiență didactică. În viitor, ne dorim manageri de școli care să aloce timp și energie pentru ceea ce, în opinia noastră, ar trebui să fie partea mai importantă: activități de implicare și susținere a corpului de cadre didactice, precum și de implicare a părinților și a comunității locale. Chiar și în acest caz, credem că nu este esențială experiența didactică pentru a avea succes; ajută, dar nu este critică”, a adăugat Emanuel Beteringhe. “Federația Coaliția pentru Educație consideră că acesta este momentul pentru a lua în considerare soluția de a deschide posturile de conducere și către persoane cu calificări corespunzătoare și/sau experiență managerială semnificativă din exteriorul sistemului, care nu au în mod necesar experiență didactică”, a explicat reprezentantul Coaliției. Astfel de rute alternative către poziții de leadership școlar se regăsesc în multe dintre țările cu sisteme educaționale performante (ex: Danemarca, Marea Britanie). Merită luată în considerare inclusiv evoluția domeniului medical din România, în care managerii de spital nu mai trebuie să fie în mod necesar cadre medicale. “Suntem convinși că există profesioniști cu experiență managerială semnificativă în alte domenii care ar putea considera o astfel de poziție ca o opțiune viabilă de carieră. Astfel, ar crește concurența pentru aceste posturi și am avea semnificativ mai puține școli în care nu dorește nimeni să-și asume această responsabilitate”, a mai adăugat Emanuel Beteringhe. Școala în care fiecare vrea și poate să-și împlinească potențialul, fie elev sau profesor, depinde în mare măsură de priceperea și motivația conducerii. Calitatea resurselor umane în educație – temă prioritară pentru Coaliție și prezentă în acest an inclusiv în seria de dezbateri inițiate de Administrația Prezidențială – trebuie să includă și managementul școlii. Politizarea conducerii școlilor este unul dintre principalii factori care a condus, în timp, în mod regretabil, la erodarea încrederii opiniei publice în competența și probitatea directorilor de școli. În multe dintre țările pe care le luăm ca model din punct de vedere al rezultatelor educaționale, directorii de școli formeaza o comunitate importantă și respectată la cel mai înalt nivel. Desemnarea prin concurs, pe bază de competențe, este un prim pas pentru ca directorii să recapete acest rol și în România. Pe viitor însă, similar cu experiențele altor țări, este nevoie de o serie de măsuri de creștere a atractivității pozițiilor de management (financiar, prin majorarea sporului de salarizare, dar nu numai), cuplate cu o formare inițială și continuă de calitate și cu schimbarea condițiilor de acces, astfel încât să aibă acces la astfel de poziții și profesioniști cu experiență managerială semnificativă în alte domenii, care pot contribui substanțial la școli mai bune pentru copiii noștri. Profesionalizarea pozițiilor de management, prin deschiderea acestora către exteriorul sistemului, precum și alte aspecte legate de formarea și rolul rolul resurselor umane din educație, sunt accentuate și detaliate în Manifestul Coaliției pentru Educație. |
