Cine munceşte greşeşte! Dar şi plăteşte! O serie de primării din judeţul Mehedinţi având cap de afiş Primăria Drobeta Turnu Severin apoi primăriile comunale Siseşti, Stângăceaua şi Poroina Mare se alătură primăriilor şi altor instituţii publice din ţară care au fost amendate dur de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice pentru că au cheltuit prost bani publici. 108 instituţii de stat din România, care au făcut achiziţii publice au fost sancţionate cu sute de milioane lei pentru greşeli în cazul procedurilor de achiziţie, unele de câte cinci ori în aceeaşi procedură.Lista entităţilor care au risipit fondurile contribuabililor a fost făcută publică de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, la cererea MEDIAFAX.
Lista instituţiilor amendate de ANAP reprezintă vârful icebergului, tocmai fiindcă nu conţine pleiada de instituţii mari şi mici care au fentat procedurile de achiziţii publice din proiectele cu fonduri europene dar care au încăput cumva pe agenda DNA sau DIICOT. Astfel, lista are în top câteva spitale din teritoriu care au fost prinse că au încălcat legea şi de câte cinci ori în aceeaşi procedură.
Amenzi usturătoare
Primăria comunei Siseşti din Mehedinţi a primit o amendă de 20.000 lei, pentru nerespectarea deciziei Consiliului Concurenţei într-un contract de achiziţie privind reconstrucţia ecologică a terenurilor, comuna Ghindăreşti din Constanţa a primit două amenzi de câte 40.000 lei pentru contractul de reparare a drumurilor locale, Jamu Mare-Timiş, 40.000 lei, Izvoarele – Olt, 10.000 lei, Darova-Timiş, amendă de 50.000 lei pentru divizarea unui contract, Belceşti – Iaşi, 50.000 lei pentru nereguli privind amenajarea drumurilor, Voineasa- 30.000 lei, Zăpodeni-90.000 lei, Popeşti Iaşi-40.000 lei. Lista continuă cu Sânpetru Mare, Timiş – 80.000 lei, Girov, Neamţ– 40.000 lei, Ţigăneşti, Teleorman- 20.000 lei, Glăvăneşti, Bacău, 100.000 lei, Berca, Buzău, 60.000 lei, Stângăceau, Mehedinţi- 60.000 lei, Poroina Mare, 20.000 lei, Tuzla, Constanţa- 40.000 lei, Ţibucani, Neamţ– 50.000 lei, Fărcaşa, Neamţ,-40.000 lei. Nu există comună, care să fi accesat bani pentru proiecte mari, care să nu fi primit amendă.Explicaţia oficială ar fi că aceste autorităţi nu au specialişti în achiziţii publice. Problema e că multe din ele n-au nici buget astfel încât să suporte amenzi. Totuşi, la nivel de consilii judeţene s-au găsit soluţii pentru salvarea contractelor strategice, în sensul că au dat fondurile necesare închiderii proiectelor sau încă sunt în tratative să deblocheze banii pentru unele investiţii. Sunt însă şi autorităţi care au plătit amenzile şi au încheiat procedura. Este cazul instituţiilor care au în execuţia bugetară şi venituri. Consiliile judeţene au fost, de asemenea, verificate de ANAP şi au suferit sancţiuni contravenţionale. Cea mai frecventă metodă de dirijare a banilor publici către aşa numitele firme ”de clan” este aceea a divizării contractelor.
Menţionăm că legislaţia prevede proceduri diferite în cazul depăşirii unor anumite sume, dar era şi este nerecomandată divizarea contractelor care au acelaşi obiect. De exemplu, pentru a nu ajunge într-o competiţie reală, a licitaţiei, unele consilii judeţene au scos într-un contract de achiziţie directă cumpărarea, de exemplu, a toner-ului de la o firmă, a rechizitelor de la o alta şi a imprimantei, într-un alt contract. Sunt şi situaţii în care toate contractele au fost câştigate de aceeaşi firmă, numai că a mers pe procedură simplă de achiziţie directă, iar nu pe licitaţie, motiv pentru care există suspiciuni că s-ar fi produs şi alt tip de înţelegeri în cazurile respective.Astfel, au fost amendate pentru acest tip de fapte şi nu numai consilii judeţene ca Alba – 80.000 lei, Brăila – 80.000 lei, Galaţi – 50.000 lei, Călăraşi – 50.000 lei, Dâmboviţa – 60.000 lei, dar şi primării din oraşe precum Lupeni, Turnu Severin, Suceava, Alexandria, Reşiţa, Corabia, Nădlac.Fondurile din bugetul naţional se dovedesc cel puţin la fel de vulnerabile ca acelea structurale sau rambursate de Comisia Europeană. O demonstrează analiza realizată de MEDIAFAX care relevă faptul că, numai în 2015, 108 instituţii publice sau cu capital majoritar de stat, care au fost autorităţi contractante în cadrul unor proceduri de achiziţie, au făcut greşeli.Cu predilecţie spitalele din ţară, care nu au departamente mari de experţi în achiziţii publice, deţin locurile fruntaşe în materie de greşeli în atribuirea banilor publici. Astfel, aproximativ 300 de contracte de achiziţii publice, perfectate de autorităţi administrativ-teritoriale în ultimii doi, trei ani, în baza vechii legislaţii, a Ordonanţei 34/ 2006, au ajuns în atenţia justiţiei şi a organismelor naţionale de control. În speţă, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), instituţie îndrituită să consiliere şi să monitorizeze, dar şi să sancţioneze autorităţile în cazul procedurilor de achiziţie publică, a aplicat amenzi de zeci de mii de lei, uneori şi câte trei amenzi pentru tot atâtea greşeli făcute în cadrul aceluiaşi contract. Nu au fost luate în calcul litigiile care au ajuns în Contencios – Administrativ sau pe rolul altor instanţe, dar nici acelea care vizau bani din fonduri nerambursabile europene. În colimator au intrat strict autorităţi, nu şi companii particulare care au accesat banii publici respectivi.
