Peste 300 persoane vulnerabile din Oltenia rurală au finalizat cursuri de ţesătorie sau antreprenoriat, 42 dintre ele fiind premiate cu câte 10.000 de lei pentru a-și transforma pasiunea pentru meşteşuguri într-o mică afacere. Pentru a duce tradiţiile populare mai departe, Fundaţia World Vision România dezvoltă de peste patru ani proiecte care urmăresc revitalizarea artei populare meşteşugăreşti şi promovarea acesteia ca oportunitate accesibilă oamenilor din mediul rural pentru dezvoltarea economică a comunităţilor. Astfel au creat prima reţea naţională de sprijin a meșteșugarilor rurali. Oamenii interesaţi să deprindă tainele unei arte meșteșugărești sau să-și consolideze cunoștinţele au participat la cursuri de ţesătorie. Prima reţea naţională a meșteșugarilor din zonele rurale reunește asociaţiile din Oltenia.
„Lansăm la Craiova Reţeaua Naţională a Meșteșugarilor Rurali, ea cuprinde în momentul de faţă ONG-uri care sprijină dezvoltarea de proiecte pentru revigorarea meșteșugurilor populare și asociaţiile de meșteri populari create prin proiect și urmărește să devină o voce a acestor meșteri din mediul rural care în momentul de faţă nu au reprezentativitate la nivel naţional și nici nu pot dialoga cu autorităţile care pot veni în sprijinul lor.Scopul reţelei este să le ofere o platformă pe care ei pot obţine informaţii despre finanţări, de exemplu oferite la nivel guvernamental sau ONG-uri astfel încât să dezvolte mai departe ce au obţinut în cadrul proiectului Made in Rural”, a declarat Claudia Tokacs, Specialist Comunicare World Vision România
Made in Rural este un proiect pentru dezvoltarea meşteşugurilor şi stimularea antreprenoriatului în mediul rural care oferă gratuit calificare, consiliere şi mediere profesională, precum şi sprijin pentru începerea unor mici afaceri.
„Proiectul Made in Rural a început anul trecut în 2014, în luna mai, se desfășoară la nivel naţional în zece judeţe, obiectivul principal este revigorarea meșteșugurilor populare și stimularea antreprenoriatului în mediul rural, pe domeniul non-agricol, meseriile care nu ţin neapărat de agricultură.Sunt foarte mulţi oameni vulnerabili care trăiesc din agricultura de subzistenţă care nu au posibilitatea să-și găsească de lucru în comunităţilor lor sau în orașele învecinate sau le e greu să lucreze acolo și atunci meșteșugul popular sau o mică afacere la curte ar reprezenta o soluţie pentru dezvoltarea economică a comunităţilor rurale. La cursurile de ţesătorie manuală, desfășurată prin proiect au participat peste 600 femei din mediul rural, femei casnice, șomere și au învăţat de la meșteri din regiunile respective, ţesutul orizontal, vertical. Au fost și cursuri de antreprenoriat pentru că am vrut ca cei care au învăţat un meșteșug să înveţe să-și facă o mică afacere din respectivul meșteșug și am mai avut cursuri de lucrători în pensiune pentru oamenii care locuiesc în zone pitorești ci ar putea să-și facă la ei acasă, nu o mică pensiune, ci să închirieze o cameră și având cunoștinţele necesare și premii câștigate în cadrul proiectului. În etapa următoare am organizat un concurs de planuri de afaceri, pot să înceapă un mic business la ei acasă. Micul ajutor a însemnat 10.000 de lei pentru fiecare dintre planuri de afaceri care au fost premiate, al nivelul întregii ţări au fost 179 planuri de afaceri premiate, iar în Oltenia 42”, a mai adăugat Claudia Tokacs.
Femeile din Oltenia care au învăţat să ţeasă au deja piaţă de desfacere, reușind să-și vândă produsele, momentan prin intermediul internetului sau prin promovarea obiectelor lucrate într-un spaţiu deschis pe strada Lipscani din Craiova. Meșteșugarii olteni din proiectul MADE IN RURAL au profitat de oportunităţile oferite și au deschis, chiar în inima orașului Craiova, pe strada Lipscani, un spaţiu de promovare a obiectelor lucrate. Astfel, localnicii şi turiştii pasionaţi de tradiţiile olteneşti pot găsi ușor cămăși tradiţionale, traiste și carpete lucrate la război sau decoraţiuni lucrate manual.
Implicarea artizanilor în asociaţiile nou create la Argetoaia şi Bucovăţ, precum şi în reţeaua de susţinere creată prin proiect oferă meşterilor şansa reprezentativităţii atât la nivel judeţean, cât și naţional. Pentru persoanele care vor să-și facă cunoscut talentul meșteșugăresc se pot înscrie pe site-ul www.targuldelasat.ro.
„Doamnele care au făcut ţesătorie au început deja să aibă piaţă de desfacere, noi am încercat să-i promovăm în cadrul evenimentelor organizate în București, corporative sau ONG unde am putut, se vând foarte bine iile și genţile stilizate. Avem beneficiare ale proiectului care au început să facă genţi moderne dar cu motive tradiţionale care au prins foarte bine la public. Pe lângă asta, avem platforma www.târguldelasat.ro lansată tot în cadrul Proiect de meșteșuguri desfășurat de Fundaţia World Wision România acum doi ani în care se pot înscrie gratuit și își pot promova produsele.Cei care vor să mai deprindă meșteșuguri le recomandăm să caute reţeaua pe care noi o creăm pentru că asociaţiile pe care meșterii le-au înfiinţat în cadrul proiectului, asociaţiile formate în cadrul proiectului pot oferi cursuri de meșteșuguri populare doritorilor, pot face acest lucru ca organizaţie neguvernamentală și găsesc informaţiile pe site-ul nostru www.madeinrural.com”, a mai spus Claudia Tokacs, specialist în comunicare World Wision România.
„Vreau să fac un atelier mai mare în curte, unde să mai angajez fete”
Doamna Viorica este din comuna Sărbătoarea, judeţul Dolj și deși cunoștea dinainte tainele ţesătoriei, cursurile au ajutat-o mai mult. A reușit deja să-și deschidă un mic atelier în comuna în care locuiește și are și comenzi din partea cunoștinţelor. Pe viitor, vrea să extindă afacerea, să înfiinţeze în curtea casei unde locuiește un atelier mai mare, unde să poată angaja și alte persoane.
Eu știam deja de la bunica mea care nu mai este printre noi, dar a rămas maică-mea.Dumneai mă învaţă și îmi îndrumă pașii ţesăturii și costumelor populare tradiţionale, dar nu din judeţul Dolj, ci din Mehedinţi, de unde sunt originară. Noi am făcut cursurile de ţesătorie manuală în comuna Bucovăţ, cu ajutorul fundaţiei World Vision, mi-a plăcut foarte mult. Am avut un meșter care a lucrat în această meserie, în Craiova la o întreprindere de covoare care s-a desfiinţat. În timpul proiectului am achiziţionat un război orizontal pe care am făcut prima dată preșuri ţesute în treanţă cum ţeseau bunicii odată. Războiul l-am achiziţionat de la o bătrână din satul Sărbătoarea, comuna Bucovăţ, așa am achiziţionat toate ustensilele de război, de la lume.Am acum de realizat o ie, o lucrez pentru un domn cântăreţ din București și un costum naţional la o doamnă la Turnu Severin. Prin cunoștinţe și prin internet am luat contactul cu oamenii, prima dată am avut o comandă din Germania de două ii, de la verișoara soţului meu. Am făcut două ii, una pentru ea și cealaltă pentru sora ei. Este o bucurie că pot să duc mai departe tradiţia. Am un mic atelier acasă, în comuna Bucovăţ, satul Sărbătoarea. Pe mai departe, în primăvară vreau să ridic o clădire în curte, să fac un atelier mult mai mare la care să pot să angajez fete, eu lucrez de una singură, eu nu mai am pe altcineva. Un costum popular durează să-l realizez în funcţie de model și de zonă, am făcut și patru ii într-o săptămână. Iile le confecţionez din pânză topită și le lucrez manual, modelele le iau după iile vechi din Mehedinţi”, ne-a povestit Viorica Corcoaţă, 48 de ani.
În comuna Argetoaia unde s-au înfiinţat asociaţiile la care sunt implicaţi meșterii, lucrurile merg ca pe bandă rulantă. Doamna Emilia lucrează cot la cot cu celelalte femei. Acolo ţes, croiesc. Talentul meșteșugăresc al doamnei se axează în mod deosebit pe croitorie, iar momentan nu s-a ocupat să-și comercializeze produsele, fiind mai cerute de public, iile, costumele populare. Tot ce realizează le duc spre magazinul deschis în Craiova, dar fac și lucruri la comandă.
„Eu sunt născută, crescută în comuna Argetoaia, am lucrat în familia părinţilor mei, mama mea s-a ocupat cu zestrea pentru fete în general, de la ţesătorie, ne făcea, macate, covoare de perete, lenjerii lucrate manual, brodate, scoteam firele de la etamină din aceea bună, atunci făceam totul manual. Acum a reapărut moda din nou, iar la noi în comună s-au înfiinţat aceste asociaţii, una din 2009, iar acum cealaltă. Prima asociaţie este mai mult pe ţesătorie, ii. Cea de-a doua asociaţie este formată pe lemnărie, croitorie. În cadrul proiectului am reluat din nou ce învăţasem când eram mică, să ţesem, să lucrăm ii, să facem croitorie, să facem lucruri croșetate de mână, de uz personal, căciuli, ciorăpeii, pulovere, veste.Avem un atelier bine dotat, cu ustensile aduse de la World Wision, lucrăm patru persoane din vechea asociaţie și dintr-a noastră au rămas 8 persoane care va trebui să dezvoltăm asociaţiile în continuare.Avem un magazin în Craiova, dar tot ce realizăm noi le vindem și prin intermediul cunoștinţelor, prietenilor, acum și prin Facebook. Eu personal nu am vândut, dar restul membrelor da, s-au ocupat de acest lucru. Eu am produse făcute, le aducem și la magazin. Cred că este un proiect foarte benefic pentru cei din mediul rural care nu mai avem alt serviciu, ne ajută. Eu sunt casnică, deocamdată nu avem un venit, trebuie să înaintăm, fetele lucrează, avem cerinţe, dar eu încă nu am vândut, ale noastre nu se caută așa de tare, cele de croitorie, lenjerii, mai mult iile, costumele tradiţionale. Vrem să facem pantaloni, rochii, o să facem pe diferite mărimi și să sperăm că vom avea succes. Facem și la comandă”, a spus Emilia Ciupitu, din comuna Argetoaia, în vârstă de 50 de ani.
