Rusia a atras din nou atenţia cu privire la scutul american antirachetă ce se construieşte la Deveselu. Oficialii de la Moscova au avertizat că elementele antirachetă încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF), şi au cerut României şi SUA să conştientizeze "responsabilitatea" montării acestor sisteme şi să renunţe la plan "cât nu este prea târziu".
Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 "riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale", a declarat, potrivit Interfax, Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe, citat de Mediafax.
Oficialul rus a acuzat că "acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forţelor nucleare intermediare", afirmând că "Statele Unite şi România trebuie să înţeleagă amploarea reală a responsabilităţii acestui sistem şi să îşi dea seama că pot renunţa la acest plan cât nu este prea târziu".
Afirmaţiile au venit la scurt timp după ce ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, în urma vizitei oficiale efectuate în SUA, că până la sfârşitul anului scutul antirachetă de la Deveselu va fi operaţionalizat, pentru ca România să se încadreze în ansamblul măsurilor de protecţie NATO în regiune.
"În planul cooperării strategice s-a discutat foarte mult despre importanţa facilităţii de la Deveselu, pe care o vom operaţionaliza până la sfârşitul acestui an, acest lucru fiind o dovadă în plus a capacităţii României de a se încadra în ansamblul măsurilor de protecţie al NATO în regiune", a precizat vicepremierul Gabriel Oprea.
Rusia a făcut aproape lunar astfel de acuze cu referire la baza americană din judeţul Olt.
Ministerul român de Externe susţine însă că acuzele Rusiei sunt nefondate.
“Declaraţia domnului Mihail I. Ulianov, director al departamentului de neproliferare şi controlul armamentelor din cadrul Ministerului rus al Afacerilor Externe, făcută cu prilejul dezbaterilor Comisiei I din cadrul celei de a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York, nu aduce elemente de noutate.
Poziţiile părţii române, a celei americane şi a NATO în legătură cu dezvoltarea capabilităţii de apărare împotriva rachetelor balistice au fost comunicate deschis atât Federaţiei Ruse, cât şi publicului larg cu diverse ocazii. Cel mai recent astfel de prilej l-a reprezentat vizita la Bucureşti a asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor, verificare şi conformitate Frank Rose, la 8 octombrie 2015. În cadrul unei sesiuni publice organizate sub egida "Dialoguri@MAE", România şi SUA au reiterat natura exclusiv defensivă a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, precum şi utilizarea sa în scop de legitimă apărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU şi ale dreptului internaţional.
Acuzele cu privire la încălcarea Tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty) prin amplasarea facilităţii antirachetă Aegis Ashore la Baza militară Deveselu sunt nefondate. Prevederile acestui tratat vizează rachete care angajează ţinte la sol. Tratatul nu se aplică dezvoltării şi testării interceptorilor care angajează ţinte aflate în aer, cum sunt interceptorii SM-3 tip I B care vor fi amplasaţi la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu. În acelaşi timp, sistemul Aegis Ashore nu a fost şi nu va fi testat pentru a lansa alt tip de interceptori decât cei folosiţi pentru angajarea ţintelor aeriene.
"Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România" prevede că interceptorii sunt non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat. Pe fondul proliferării ameninţărilor balistice şi a interesului continuu al actorilor statali şi non-statali de a testa şi dezvolta rachete balistice, dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, care va include componenta europeană a sistemului antirachetă al SUA şi, deci, şi baza Deveselu, reprezintă o modalitate de consolidare a apărării colective la nivel Aliat, de creştere a stabilităţii şi securităţii regionale şi internaţionale. Această capabilitate de apărare pur defensivă nu vizează Federaţia Rusă, aşa cum a fost comunicat în repetate rânduri de partea română şi de partea americană, ci ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic”, se arată într-o precizare a MAE.
Tratatul Forţelor Nucleare cu Rază Medie de Acţiune (INF), încheiat în 1987 între SUA şi fosta Uniune Sovietică, interzice desfăşurarea rachetelor nucleare şi convenţionale balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. SUA au acuzat de mai multe ori Moscova de încălcarea acestui tratat în ultimul timp.
Sistemul instalat la fosta bază aeriană Deveselu, din judeţul Olt,
constă în 3 baterii cu 24 de rachete SM-3 (Standard Missile 3) Block IB, deservite de aproximativ 200 de soldaţi americani.
