Deficitul bugetar a coborât la 59,42 miliarde de lei (2,89% din PIB) în perioada ianuarie-august 2026. Încasările bugetare au urcat cu 11,4%, în timp ce cheltuielile au avansat cu doar 4,2%.
”Este obligatoriu să păstrăm o abordare prudentă în perioada următoare”, spune Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor.
Efectul măsurilor fiscale: Deficitul bugetar, redus masiv
„Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei mai mic faţă de deficitul de 86,36 miliarde de lei înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025. În termeni nominali, deficitul bugetar s-a redus cu aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% în primele opt luni ale anului 2025 la 2,89% în perioada similară din 2026, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire de aproximativ 1,62 puncte procentuale”, precizează, într-un comunicat, Ministerul Finanțelor.
Evoluția pozitivă a fost dictată de veniturile bugetului general consolidat, care au însumat 468,10 miliarde de lei, consemnând o creștere de 11,4% (aproape 48 miliarde de lei). Ca pondere în PIB, acestea au crescut de la 21,9% la 22,8%.
Ritmul veniturilor a fost semnificativ superior celui al cheltuielilor totale, care au avansat cu doar 4,2% (21,06 miliarde de lei).
Venituri fiscale impulsionate de încasările din TVA
Veniturile fiscale au atins nivelul de 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3% față de aceeași perioadă din 2025. Principalele surse de creștere au fost:
- TVA: 103,35 miliarde de lei (+25,2% / 20,80 miliarde de lei peste nivelul anterior).
- Impozitul pe salarii și venit: 42,86 miliarde de lei (+8,1%).
- Impozitul pe profit: 29,55 miliarde de lei (+9,1%).
- Contribuții de asigurări: 147,53 miliarde de lei (+7,1%).
- Impozite și taxe pe proprietate: 11,02 miliarde de lei (+30%).
De asemenea, sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori (plăți și prefinanțări) au crescut substanțial, cu 37,7%, ajungând la 43,38 miliarde de lei.
Deficitul bugetar a scăzut: Dinamica cheltuielilor și presiunea pe datoria publică
Cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 527,53 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea s-au redus la 25,7% în 2026 (scădere de 0,7 puncte procentuale față de 2025).
- Cheltuielile de personal: Au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, ajungând la 109,04 miliarde de lei (5,3% din PIB), pe fondul tăierii unor sporuri și al limitării cheltuielilor salariale.
- Cheltuielile cu asistența socială: S-au redus ușor (-0,3%), ajungând la 166,87 miliarde de lei, sumă ce include și compensarea facturilor la energie (236,64 milioane de lei pentru primele șapte luni).
- Bunuri și servicii: Au avansat cu 7,1%, ajungând la 67,83 miliarde de lei.
Costurile de finanțare rămân, însă, o provocare. Cheltuielile cu dobânzile au urcat la 42,05 miliarde de lei, marcând un salt de 26,7%.
„Evoluţia cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală şi reducerea necesarului de finanţare fiind esenţiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice”, subliniază instituția.
Impactul fondurilor europene asupra investițiilor
Dezvoltarea a fost susținută preponderent din surse externe, compensând scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale (influențată de plățile excepționale făcute la începutul lui 2025 pentru obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli de apărare).
Cheltuielile pentru proiecte cu fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei, vizând exercițiile financiare 2014-2020 și 2021-2027, PNRR și Fondul pentru Modernizare. Plățile din granturi și împrumuturi (cadru 2021-2027 + PNRR) au explodat cu 67,3% (+27 miliarde de lei).
Per total, cheltuielile pentru investiții (inclusiv cheltuieli de capital) au urcat la 97,05 miliarde de lei (+25,1 miliarde de lei), din care 69,2% reprezintă bani atrași din fonduri externe nerambursabile.
Deficitul bugetar a scăzut: Ce spune ministrul Finanțelor
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a subliniat necesitatea menținerii unui parcurs strict privind banii publici:
„Execuţia bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală şi faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanţarea din fonduri europene şi PNRR continuă să susţină economia şi proiectele de dezvoltare ale României.
Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului şi al unui spaţiu fiscal limitat, dar şi al factorilor externi care pot influenţa evoluţia economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă şi menţinerea investiţiilor esenţiale sunt condiţii obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale.”
Citește și: INS: PIB-ul României a scăzut în primul semestru din 2026
