Lipsa precipitaţiilor a făcut ca debitul fluviului Dunărea să scadă serios. Cota Dunării se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani.
Conform diagnozei şi prognozei INHGA- CNPH debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), în intervalul 11.08.2015 – 12.08.2015 a fost în scădere la valoarea de 2600 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s), după cum a informat Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Jiu.
Totuşi, în aval de Porţile de Fier, la staţiile hidrometrice situate pe teritoriul aflat în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, s-au înregistrat creşteri ale debitului fluviului la Gruia şi la Calafat.
„Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Naţional Porţile de Fier, debitul afluent prognozat în secţiunea Baziaş pentru intervalul 11.08.2015 – 12.08.2015, ora 6.00 a fost de 2660 mc/s. În următorul interval de 24 de ore, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în uşoară scădere până la valoarea de 2500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s)”, potrivit ABA Jiu.
Veştile nu sunt îmbucurătoare nici pentru perioada 14.08.2015–18.08.2015. Hidrologii prognozează că debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), va fi în scădere, în prima zi, până la valoarea de 2400 m3/s, iar apoi staţionar la această valoare până la sfârşitul intervalului de prognoză, situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 m3/s).
Nivelul Dunării este monitorizat de doi sateliţi ai Agenţiei Spaţiale Europene.
Utilizând date de la cei doi sateliţi, ROSA a sprijinit Administraţia Fluvială a Dunării de Jos pentru a repera un grup de nave în apropiere de oraşul Zimnicea, aflat în apropierea malurilor, potrivit Agenţiei.
"Aproximativ 120 de nave sunt blocate pe Dunăre acum, dintre care 100 nu sunt echipate cu un Sistem Automat de Identificare", a declarat Ion Nedelcu, directorul proiectelor pentru mediu şi securitate din cadrul Agenţiei Spaţiale Române, citat în comunicat.
Acesta a afirmat că "scopul principal a fost acela de a identifica navele care nu au un astfel de sistem, acestea fiind cazurile în care imaginile Sentinel s-au dovedit a fi extrem de utile".
Sentinel-1A a fost primul satelit lansat în cadrul programului Copernicus al Europei în aprilie 2014, transportând un radar care poate vedea prin nori şi în întuneric. Acesta este deosebit de util pentru supravegherea maritimă şi siguranţa navelor.
În plus, radarul acoperă în mod regulat întreaga Europă, cu o lăţime a fâşiei de observaţie de 250 km, care permite ca astfel de evenimente critice să fie observate.
Mai recentul Sentinel-2A se află pe orbită doar din 23 iunie, cu camera sa multispectrală care furnizează imagini optice ale zonelor uscate şi ale corpurilor de apă de pe Pământ.
"Suntem încântaţi că am reuşit să susţinem cererea României în mijlocul fazei de predare a satelitului", a spus Bianca Hoersch, director al Misiunii Sentinel-2 a ESA, potrivit comunicatului citat.
Pierre Potin, directorul misiunii Sentinel-1 a ESA, a precizat că "utilizarea combinată a datelor Sentinel-1 şi Sentinel-2 deschide noi capacităţi de monitorizare pe scară largă".
În zilele următoare, sateliţii vor continua să monitorizeze situaţia, notează AGERPRES.
