O delegaţie condusă de preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a mers ieri în Bulgaria la Kozlodui. Din delegaţie au făcut parte reprezentanţi ai instituţiilor publice din Dolj, între care Protecţia Mediului, Direcţia Sanitar Veterinară, Direcţia de Sănătate Publică, Garda de Mediu, ISU Dolj, dar şi primari ai localităţilor situate de-a lungul Dunării.
Autorităţile române şi cele bulgare au discutat despre siguranţa centralei de la Kozlodui, în contextul în care partea bulgară a afirmat că vrea să mai deschidă un reactor nuclear.
Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a atras atenţia bulgarilor că riscurile sunt foarte mari, iar impactul de mediu este mai mare asupra României, decât asupra Bulgariei.
Tot ce se întâmplă la Kozlodui are consecinţe asupra sănătăţii noastre, mai ales că centrala se află la 4 km de prima aşezare românească.
Din nefericire, noi suntem la patru kilometri de această centrală şi sigur mai stăruie alte întrebări de genul că în momentul în care încep să lucreze toate blocurile, va trebui să ni se explice cum se rezolvă problema termică a apei şi de asemenea cum se va trece peste un risc major care înseamnă scăderea debitului Dunării, care ni se întâmplă din ce în ce mai des. Suntem îngrijoraţi în primul rând de o rază de 30 km în zona de supraveghere, dar în acelaşi timp, Craiova este la 100 de km. Unele studii spun că la o viteză a vântului de doi metri pe secundă, radiaţiile pot să ajungă la peste 300 de km. În primul rând ne interesează sănătatea populaţiei, a mediului, a plantelor, animalelor şi noi, Consiliul Judeţean şi eu, sub semnătura mea, suntem administratorii coridorului Jiului şi a zonei de Natura 2000 şi pentru tot ce se petrece acolo noi semnăm. De aceea vă spunem aceste lucruri.
Ion Prioteasa a sugerat autorităţilor bulgare că ar fi mai bune investiţiile în energia verde, în centrale eoliene, mai ales că, potrivit mai multor studii, Bulgaria are o poziţionare bună pentru astfel de investiţii.
Noi am venit aici cu prietenie, dar nu vă ascund faptul că mi-aş fi dorit să văd pe malul bulgăresc foarte multe centrale eoliene. Noi ne-am fi dorit ca în judeţul Dolj, care are 150 km de Dunăre, să avem centrale pe energie verde, una lângă alta. Însă cei care au făcut măsurătorile, ne-au spus că acest lucru se poate face pe malul bulgăresc, că acolo este locul cel mai bun pentru astfel de investiţii.
Ion Prioteasa, preşedinte CJ Dolj
Directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova, Monica Mateescu, a ridicat problema exploatării centralei în condiţiile în care reactoarele 5 şi 6 sunt foarte vechi, iar informaţiile primite de români referitoare la siguranţa exploatării reactoarelor sunt vagi.
Pe lângă construcţia unui nou reactor de ultimă generaţie bulgarii mai vor să prelungească viaţa reactoarelor 5 şi 6. Deşi a urmat o dezbatere legată de riscurile la care se expune Doljul, bulgarii au solicitat ca întrebările să fie puse în limba engleză, în scris, iar ei vor răspunde într-o săptămână.
Reactoarele 3 şi 4 sunt închise, dar sunt folosite pentru depozitarea deşeurilor radioactive.
Autorităţile române şi-au manifestat îngrijorarea faţă de ceea ce se întamplă în cele două reactoare, pentru că nu ştiu foarte multe lucruri despre siguranţa acestora. De asemenea, Monica Mateescu a subliniat faptul că se vor organiza dezbateri publice în România legate de noua construcţie de la Kozlodui precum şi despre siguranţa acesteia.
Acest reactor este într-adevăr de ultimă generaţie, dar este bine de precizat că între Ministerul Mediului din România şi cel din Bulgaria, ca şi Austria de altfel, există o procedură în curs care priveşte întregul amplasament de la Kozlodui, pentru că pe lângă această nouă unitate trebuie să avem în vedere şi celelalte aspecte, respectiv dezafectarea unităţilor 3 şi 4, existenţa unui depozit de deşeuri radioactive, precum şi instalaţia de tratatre a deşeurilor radioactive. Trebuie să avem în vedere efectul cumulat al acestor lucrări şi din acest punct de vedere este foarte bine de clarificată situaţia.
Monica Mateescu, director ARPM Craiova
Ion Prioteasa a solicitat ca următoarea întalnire să aibă loc în România. Mai întâi va transmite întrebările şi observaţiile în scris, şi va aştepta răspunsul părţii bulgare.
Primarul de la Rast a semnalizat problema mutaţiilor genetice la animale în condiţiile în care, spune acesta, în comună au fost cazuri de viţei cu 2 capete.
Şi austriecii au tras un semnal de alarmă
În ianuarie, AGERPRES scria că institutul austriac de ecologie a redactat un raport la comanda Ministerului federal al agriculturii care are ca scop să descrie efectele pentru Austria ale unui eventual incident grav la Kozlodui.
Autorii raportului austriac susţin că datele din documentul primit de la partea bulgară nu le permit să excludă acest risc în cazul celui mai negru scenariu (explozie nucleară cauzată de o avarie tehnică, de căderea unui avion sau de un cutremur puternic), arăta sursa citată.
Holdingul bulgar de energie a semnat, la sfârşitul anului trecut, un accord cu grupul american Westinghouse care vizează amplasarea unui nou reactor la centrala nucleară de la Kozlodui. Potrivit estimărilor autorităţilor bulgare, construcţia ar putea începe în 2016.
Este vorba de un reactor ‘AP 1000’, de 1.000 MW, care să li se alăture celor două existente şi care au aceeaşi capacitate.
Patru reactoare ale centralei, de 440 MW fiecare, au fost oprite, la solicitarea Uniunii Europene, în perioada 2002-2006, fiind considerate nesigure.
