Structura pe grupe de vârstă a populaţiei judeţului Dolj reflectă un proces constant de îmbătrânire demografică, determinată de creşterea populaţiei adulte şi vârstnice concomitent cu scăderea numărului tinerilor. Judeţ cu o poziţie sud- vestică, aparţinând zonei climatice temperate, cu şapte oraşe (din care trei municipii), 104 comune, 378 sate, Doljul are o pondere importantă a populaţiei ocupate în agricultură.
Speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj, în 2013, a fost 75,33 ani
Populaţia în număr de 694 266 locuitori, este repartizată în proporţie de 53,64 % în mediul urban şi 46,36 % în mediul rural.
Oamenii cu vârsta peste 65 ani reprezintă 16,92 % din populaţie. Procentul este mai crescut în mediul rural 22.84 % (11.8 % în mediul urban) şi la sexul feminin 19,49 % (14,19 % la sexul masculin). Speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj în 2013 a fost 75,33 ani, mai crescută în urban 75,93 ani (în rural 73,93 ani) şi la sexul feminin 79,28 ani (sexul masculin 71,52 ani).
A precizat George Beţiu, director DSP Dolj
Numărul persoanelor înregistrate cu handicap, anul trecut, în Dolj, a fost 14 549
Numărul persoanelor înregistrate cu handicap a fost 14 549. Au predominat adulţii în procent de 85,71 %, dintre care 27.15 % sunt cei care aparţin tipului mintal, urmaţi de tipurile fizic (17,86 %) şi somatic (16,81 %).
Natalitatea este în staţionară faţă de anul precedent, înregistrând valoarea 8,5 o/oo,(cu aceeaşi valoare în mediul urban şi în mediul rural (8,5 o/oo). Sporul natural a fost negativ înregistrând valoarea –5 o/oo, negativitatea fiind accentuată de mediul rural – 9,7 o/oo (-0,9 o/oo în mediul urban). Mortalitatea generală a înregistrat valoarea 13,8 o/oo, în creştere cu 0,1 o/oo faţă de 2012, cu o valoare scăzută 9,7 o/oo pentru mediul urban ( 18,5 o/oo pentru mediul rural) şi la sexul feminin 12,87 o/oo (14,67 o/oo la sexul masculin).
A explicat George Beţiu, director DSP Dolj
Tumorile, probleme ale aparatului digestiv şi circulator, cele mai frecvente cauze ale decesului
Pe primele trei locuri se situează decesele din cauza unor boli precum cele care ţin de: aparatul circulator, tumori, probleme ale aparatului digestiv. Mediul urban copiază acelaşi model pe primele trei locuri, însă pentru mediul rural locul trei este ocupat de decesele survenite prin bolile aparatului respirator. Localităţile cu populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută, spor natural negativ (localităţi cu probleme demografice) sunt: Gogoşu, Brabova, Botoşeşti Paia, Seaca de Pădure.
Totodată, mortalitatea infantilă a avut valoarea 8,05 o/oo, mai mare cu 0,15 o/oo faţă de anul precedent, mai scăzută în urban 7,0 o/oo (8,9 o/oo în rural). În ceea ce priveşte mortalitatea maternă, indicatorul a înregistrat valoarea 0,33 o/oo,fiind înregistrate două cazuri.
Probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate din punct de vedere al indicelui de evidenţă următoarele afecţiuni: hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică cronică, diabetul zaharat, tumorile, boala ulceroasă, bolile celebro-vasculare, BPCO. O problemă de sănătate este TBC, considerat un adevărat barometru al nivelului de trai al populaţiei, situând Doljul pe primul loc dintre judeţele României, atât în ceea ce priveşte incidenţa, cât şi prevalenţa.
A declarat George Beţiu, director DSP Dolj
Morbiditatea prin boli transmisibile
Pe primele locuri s-au înregistrat virozele respiratorii (2199.59 o/oooo), pneumonia acută bacteriană (1701.59 o/oooo), BDA ( 578.45 o/oooo ), rubeola (578,45 o/oooo ), varicela (187,39 o/oooo ). Astfel, anul 2013 s-a caracterizat prin patologie respiratorie şi digestivă. Mai mult de atât, structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri bolile aparatului respirator, bolile aparatului circulator, bolile aparatului digestiv. Frecvenţa spitalizării a fost de 20,87 %.
Serviciile de sănătate din judeţul Dolj, în structura lor actuală, pot asigura ameliorarea stării de sănătate a populaţiei judeţului mai ales prin derularea de Programe de sănătate, centrate pe principalele probleme evidenţiate în acest studiu. Importanţa întocmirii raportului anual al stării de sănătate a comunităţii a fost susţinută la Simpozionul Naţional al Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti din 29.09.2011 prin prezentarea lucrării Raportul stării de sănătate a comunităţii – un instrument de cunoaştere a sănătăţii, insuficient valorificat. Raportul se doreşte a fi valorificat în sensul: punerii la dispoziţia decidenţilor din sistemul de sănătate a unor argumente ştiinţifice pentru identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate, stabilirea nevoilor, alocarea resurselor, precum şi utilizării rezultatelor activităţii în informarea publicului general.
A spus George Beţiu, director DSP Dolj
