Craiova domină turismul din Dolj, dar numărul scade

Jurnalul Olteniei
Craiova domină turismul din Dolj, dar numărul scade
Craiova domină turismul din Dolj, dar numărul scade

Doljul a pierdut peste un sfert dintre turiștii români

Structurile de cazare din Dolj au primit 51.649 de turiști români în primele șase luni ale anului 2026, cu 28,4% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei analize realizate de Vola.ro pe baza unor date extrase inclusiv din baza Tempo a Institutului Național de Statistică.

Față de cele 72.142 de sosiri înregistrate în prima jumătate a lui 2025, diferența este de 20.493 de sosiri.

Practic, județul a pierdut mai mult de unul din patru turiști români într-un singur an.


Doljul, locul 25 în clasamentul național

Cu 51.649 de sosiri ale turiștilor români în prima jumătate a anului, Doljul ocupă locul 25 din 42 la nivel național.

Județul se află sub mediana clasamentului, de 66.863 de turiști români. În imediata apropiere se află Tulcea, cu 55.169 de sosiri, și Buzău, cu 49.346.

Scăderea înregistrată de Dolj este a doua cea mai mare din țară, după Satu Mare, unde numărul turiștilor români a coborât cu 29,2%.

Și numărul nopților de cazare a scăzut

Declinul se reflectă și în numărul de nopți petrecute în structurile de cazare din județ.

În primele șase luni din 2026 au fost înregistrate 77.774 de înnoptări, cu 30,3% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.

În același timp, durata medie a sejurului s-a menținut relativ stabilă, la 1,51 nopți.

Datele indică astfel că principala problemă nu a fost reducerea duratei sejururilor, ci scăderea numărului de persoane care au ales să se cazeze în județ.

Craiova concentrează cea mai mare parte a turismului din Dolj

Turismul județului rămâne concentrat în principal în municipiul Craiova.

Craiova a atras 54.980 dintre cei 62.674 de turiști români și străini înregistrați în județ, ceea ce înseamnă aproape nouă din zece sosiri.

La mare distanță se află Coțofenii din Față, cu 2.048 de turiști, și Ghercești, cu 1.809.

Doljul nu este un caz izolat

Scăderea turismului intern se observă și la nivel național. În prima jumătate a anului 2026, structurile de cazare din România au primit 5.556.529 de turiști, cu 4,1% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Din total:

  • 4.364.934 au fost turiști români, în scădere cu 6,8%;
  • 1.191.595 au fost turiști străini, în creștere cu 7,3%.

Înnoptările au scăzut cu 6,7%, iar indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a ajuns la 26,7% în luna iunie, cu 3,4 puncte procentuale sub nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Românii călătoresc mai mult în afara țării

În timp ce turismul intern a pierdut teren, traficul aeroportuar din România a crescut.

În perioada ianuarie-mai 2026, aeroporturile din țară au înregistrat o creștere de 8,7% a numărului de pasageri față de aceeași perioadă din 2025.

În mai 2026 au fost înregistrați 2.573.314 pasageri, cu aproximativ 10% mai mulți decât în mai 2025, când traficul a fost de 2.344.240 de pasageri.

Comparativ cu mai 2019, anul de referință anterior pandemiei, traficul de pasageri este cu 26% mai mare.

Cea mai mare parte a pasagerilor din mai 2026 a călătorit pe curse externe, aproape 2,4 milioane de persoane, iar destinațiile din spațiul Schengen au continuat să reprezinte cea mai importantă componentă a traficului.

Voucherele de vacanță, unul dintre factorii invocați

Analiza indică două cauze care s-au suprapus în 2026 și care ar fi contribuit la schimbarea comportamentului turiștilor români.

Un prim factor este restrângerea programului de vouchere de vacanță. Valoarea nominală a fost redusă la 800 de lei, iar beneficiarii sunt angajații cu venituri nete sub 6.000 de lei.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor centralizate de ANAT, decontările au scăzut cu aproximativ 60% în primele șase luni.

ANAT estimează scăderi de 20-25% ale turismului intern, atât pe litoral, cât și în restul țării. Estimarea se referă la piața agențiilor de turism, nu la sosirile înregistrate de INS.

Bugetele de vacanță se mută peste graniță

Un al doilea factor este orientarea unei părți mai mari din bugetele de vacanță către destinații externe.

Potrivit datelor BNR, românii au cheltuit 2,9 miliarde de euro pentru călătorii în străinătate în primele patru luni ale anului, cu 400 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, turiștii străini au cheltuit în România aproximativ 1,4 miliarde de euro, ceea ce a dus deficitul balanței de plăți din turism la 1,5 miliarde de euro.

Grecia, Turcia, Egipt, Spania și Italia se află printre destinațiile preferate de vară, potrivit Vola.ro.

„Românii aleg pur și simplu unde vor să ajungă”

Managementul Vola.ro consideră că accesul mai facil la transportul aerian schimbă modul în care românii își aleg vacanțele.

„Acum zece ani, zborul era partea scumpă a vacanței. Astăzi, cu zeci de zboruri aeriene comparate într-o singură căutare, pentru sute de destinații posibile, biletul a devenit de multe ori cea mai mică cheltuială din tot concediul. Când transportul nu mai e o barieră, românii aleg pur și simplu unde vor să ajungă, iar tot mai des asta înseamnă un aeroport, nu o șosea națională”, declară managementul Vola.ro.

Clasamentul județelor după numărul turiștilor români

În prima jumătate a anului 2026, Brașovul a avut cel mai mare număr de sosiri ale turiștilor români, cu 510.823, urmat de București, cu 414.513, și Constanța, cu 340.186.

Dintre județele cu creșteri importante se remarcă Hunedoara, cu +30,7%, Ilfov, cu +27,9%, și Teleorman, cu +150,9%, acesta din urmă pornind însă de la un nivel foarte redus.

Doljul, cu 51.649 de sosiri, se află pe poziția 25.

La polul opus, cele mai mari scăderi procentuale au fost înregistrate în Satu Mare (-29,2%), Dolj (-28,4%) și Argeș (-24,7%).

Clasamentul complet

LocJudețS1 2025S1 2026Diferență
1Brașov554.082510.823-7,8%
2București453.626414.513-8,6%
3Constanța343.890340.186-1,1%
4Cluj239.800229.493-4,3%
5Prahova226.829219.271-3,3%
6Mureș197.802209.171+5,7%
7Sibiu190.424190.959+0,3%
8Bihor219.125189.337-13,6%
9Vâlcea199.887187.569-6,2%
10Suceava204.804176.505-13,8%
11Iași137.356127.431-7,2%
12Hunedoara82.591107.906+30,7%
13Timiș119.152103.723-12,9%
14Maramureș112.52396.107-14,6%
15Alba93.01389.139-4,2%
16Neamț108.64386.381-20,5%
17Bacău80.40581.768+1,7%
18Caraș-Severin93.20377.925-16,4%
19Arad82.58971.553-13,4%
20Ilfov53.65368.620+27,9%
21Harghita79.03766.963-15,3%
22Covasna64.99866.763+2,7%
23Argeș85.68464.519-24,7%
24Tulcea55.66455.169-0,9%
25Dolj72.14251.649-28,4%
26Buzău47.09049.346+4,8%
27Galați46.89447.166+0,6%
28Satu Mare66.56747.106-29,2%
29Gorj55.73946.792-16,1%
30Dâmbovița45.09646.062+2,1%
31Bistrița-Năsăud39.80543.944+10,4%
32Brăila39.24535.904-8,5%
33Mehedinți37.04928.479-23,1%
34Vrancea27.85521.857-21,5%
35Botoșani22.28519.202-13,8%
36Olt20.49218.373-10,3%
37Vaslui18.49818.049-2,4%
38Giurgiu19.75717.576-11,0%
39Ialomița19.32317.183-11,1%
40Sălaj13.93713.596-2,4%
41Călărași9.6737.684-20,6%
42Teleorman1.2643.172+150,9%

Ce arată, de fapt, cifrele

Prima jumătate a anului 2026 indică o schimbare a comportamentului de călătorie: românii nu au renunțat neapărat la vacanțe, dar o parte dintre ei aleg mai des destinații din afara țării.

Pentru Dolj, efectul este vizibil în numărul sosirilor în unitățile de cazare: de la 72.142 în prima jumătate a anului 2025 la 51.649 în aceeași perioadă din 2026.

Datele analizate se referă la sosirile înregistrate de structurile de primire turistică, adică veniri la cazare, și nu la turiști unici. O persoană care s-a cazat în două județe în aceeași perioadă este contabilizată în ambele județe.

author avatar
Jurnalul Olteniei
Distribuie acest articol