În timp ce Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul ca până în 2030 serviciile publice să fie complet digitalizate, România continuă să înregistreze întârzieri importante în acest domeniu. Deși în ultimii ani au fost alocate fonduri consistente prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar autoritățile au lansat mai multe strategii și proiecte, rezultatele sunt încă sub media europeană, potrivit raportului Digital Decade 2026 al Comisiei Europene.
În același timp, există și domenii în care România se situează printre liderii Uniunii Europene, precum infrastructura de fibră optică și numărul absolvenților din domeniul IT&C.
România înregistrează progrese în securitatea cibernetică
Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat recent, conform Business Edge, că 1.126 de organizații din România și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică.
Evaluarea a fost realizată în cadrul proiectului „Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie”, finanțat prin Componenta 7 a PNRR.
Potrivit DNSC, rezultatele arată că securitatea cibernetică devine o preocupare strategică pentru organizațiile implicate în economia digitală.
Unde se află România peste media europeană
Lider la infrastructura de fibră optică
Raportul Comisiei Europene arată că România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la acoperirea cu fibră optică.
- România: 94,2%
- Media UE: 66,6%
Performanța este valabilă atât pentru companii, cât și pentru utilizatorii casnici, inclusiv din mediul rural.
Mulți absolvenți în IT&C
România continuă să formeze un număr ridicat de specialiști în tehnologia informației.
Absolvenții din domeniul IT&C reprezintă 7,1% din totalul absolvenților, unul dintre cele mai bune rezultate din Uniunea Europeană.
Investiții strategice anunțate
Printre proiectele de viitor se numără:
- Proiectul Important de Interes European Comun în Microelectronică;
- Fabrica AI;
- Black Sea AI Gigafactory.
Digitalizarea serviciilor publice rămâne principala provocare
În ciuda investițiilor de peste 1,8 miliarde de euro prin Componenta 7 a PNRR, serviciile publice digitale rămân sub media europeană.
Servicii pentru cetățeni
- România: 64,2%
- Media UE: 84,6%
Servicii pentru companii
- România: 66,8%
- Media UE: 88,6%
Raportul arată că digitalizarea administrației publice este încă fragmentată, în ciuda investițiilor în cloudul guvernamental.
Analiza expertului
Radu Puchiu, cofondator H.appy Cities și director al programului Technology & Society din cadrul Aspen Institute România, afirmă:
„Digitalizarea instituțiilor statului și a relației cu cetățeanul este probabil cea mai mare problemă, per ansamblu. Pentru că, dacă ne uităm, sunt niște sute de milioane puse la dispoziție prin PNRR tocmai în această idee. Or, reformele propuse întârzie să apară. Probabil că în măsurătorile pe anul următor o să fie ceva mai bine. Dar, deocamdată, ele nu apar. Și atunci, după ce se încheie capitolul acesta de finanțare prin PNRR, o să vină întrebarea: cât de eficient au fost folosiți banii pentru a avea servicii mai bune?”
România pierde teren la 5G și digitalizarea companiilor
Raportul Digital Decade 2026 evidențiază mai multe domenii în care România ocupă ultimele poziții în Uniunea Europeană.
Securitate cibernetică în companii
Doar 34% dintre firme implementează măsuri de securitate conforme cu recomandările europene, față de media UE de 56,8%.
Ultimul loc la acoperirea 5G
- România: 59,3%
- Media UE: 96,79%
Digitalizarea IMM-urilor
Doar 44,3% dintre întreprinderile mici și mijlocii au atins nivelul minim de intensitate digitală, comparativ cu media europeană de 71,4%.
În plus:
- utilizarea serviciilor cloud este de doar 22,1%;
- utilizarea inteligenței artificiale ajunge la 5,2%, printre cele mai reduse valori din UE.
Referitor la această situație, Radu Puchiu subliniază:
„Toată economia este foarte puțin digitalizată. În nivelul de utilizare a tehnologiilor de către companii se vede bine că suntem mult în urmă.”
Deficit de competențe digitale și inovare
România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană și la competențele digitale ale populației.
Doar 31,8% dintre români dețin competențe digitale de bază, în timp ce media europeană este de 60,4%.
Totodată:
- specialiștii IT&C reprezintă doar 2,7% din totalul forței de muncă, față de media europeană de 5%;
- România nu are niciun unicorn digital;
- investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare rămân printre cele mai mici din UE.
Expert: „De 12 ani știm ce trebuie făcut”
Radu Puchiu consideră că problema principală nu mai este lipsa finanțării, ci implementarea reformelor.
„După două exerciții financiare europene, plus PNRR-ul, care au adus niște bani în zona aceasta, suntem destul de în urmă. Europa propune să avem 100% servicii publice digitale până în 2030. Nu știu dacă în trei ani reușim să recuperăm poate mai bine de jumătate. Nu mai avem scuza că nu am avut bani sau că nu am avut coaliții politice care să impună asta. Am avut majorități, am avut instituții și aranjamente instituționale. Cu toate acestea, nu s-a întâmplat. Am încercat orice, mai puțin să avem o voință politică puternică la nivel de premier, însoțită de expertiză tehnică. Sunt, iată, 12 ani de când ni se spune ce trebuie făcut.”
Citește și: Un elev din Oltenia lansează o aplicație meteorologică
