Creditarea bancară a înregistrat o evoluție pozitivă pe parcursul anului 2025, însă dinamica acesteia relevă o ruptură clară între segmentele economiei. La nivel agregat, avansul creditării a fost de 5,8%, o cifră care pare rezonabilă la prima vedere. Totuși, sub această medie se ascunde un dezechilibru important: în timp ce împrumuturile pentru populație au urcat cu 8,3%, creditarea companiilor nefinanciare a avansat cu doar 3,5%. Această diferență semnalează faptul că resursele financiare se orientează mult mai rapid către consum decât către dezvoltarea capacităților de producție.
Economia: Consum versus investiție
Diferența dintre cele două procente nu indică o economie blocată, ci una a cărei maturizare stagnează, titrează publicaţia BusinessEdge.ro. Creditul destinat populației susține cererea pentru locuințe și nevoi personale, însă nu creează automat valoare adăugată. În schimb, finanțarea firmelor reprezintă motorul pentru utilaje, stocuri și locuri de muncă.
Irina Răilean, fondatoarea platformei de analiză fundamentală Mosaiq8, a explicat dependența României de consum: „Asta explică parțial faptul că, deși economia României este în proporție de 70% bazată pe consum și a fost în decelerare sau chiar în ușoară scădere în două trimestre consecutive, totuși companiile care reprezintă indicele BET nu au simțit acest lucru.”
În timp ce un frigider cumpărat acasă îmbunătățește confortul unei familii, același aparat cumpărat de o firmă poate genera profit. Această analogie simplă evidențiază miza creditării: o economie matură are nevoie de ambele, dar creșterea excesivă a creditului de consum în detrimentul celui productiv alimentează importurile și presiunea pe prețuri.
Prudența companiilor și rolul băncilor
Creșterea de 3,5% a creditării companiilor nu este un semn de criză, dar indică o prudență acută. Antreprenorii amână deciziile de investiții pe fondul unui mediu economic incert.
Irina Răilean a descris această pauză a mediului de afaceri: „Avem o temperare și în ceea ce privește creditarea companiilor care aveau planuri de creștere, dar acest mediu incert le-a determinat să ia o pauză și să amâne unele proiecte.”
Sistemul bancar românesc este solid și dispune de lichidități, însă transformarea acestora în credite viabile rămâne o provocare. Analistul economic Adrian Codîrlașu a explicat această diferență: „Cifrele arată că lichiditatea sistemului bancar este una foarte bună, dar băncile sunt prudente în acordarea de credite noi datorită condițiilor economice și a faptului că se străduiesc să atragă clienți bancabili, atât pe zona de persoane fizice, cât și persoane juridice.”
Potențialul de creștere și necesitatea maturizării
Pentru România, provocarea nu este oprirea finanțării consumului, ci accelerarea investițiilor. Multe firme mici sunt slab capitalizate, ceea ce le face vulnerabile și greu de finanțat prin metodele standard.
Adrian Codîrlașu a subliniat că „există apetit pentru finanţarea economiei naţionale din partea băncilor, având în vedere nivelul scăzut de bancarizare. Prin potrivire, potenţialul de creştere al sistemului financiar românesc este foarte mare.”
Într-un mediu de stagflație, prudența devine o strategie de supraviețuire. Adrian Codîrlașu a avertizat: „Într-un astfel de mediu, de stagflaţie, pot apărea falimente în anumite sectoare, iar o precauţie suplimentară ar putea fi adoptată de sistemul bancar şi de investitorii în private equity.”
O schimbare reală necesită o colaborare între bănci, stat și antreprenori. Băncile trebuie să dezvolte produse mai adaptate pentru IMM-uri, statul trebuie să ofere garanții și stabilitate fiscală, iar companiile trebuie să devină mai transparente. Irinei Răilean a punctat necesitatea unei schimbări de paradigmă: „S-a dus vremea în care investeai și uitai de acei bani, cu încrederea că toate cresc oricum. Acum trebuie să ai o vیزiune clară, cu cifrele pe masă.”
