Profit record în sistemul bancar. Economia așteaptă mai multă finanțare pentru companii

Sistemul bancar din România a încheiat anul 2025 cu un profit net agregat de aproximativ 15,5 miliarde de lei, confirmând consolidarea și eficiența unei industrii care a traversat cu succes un context economic complex.

Dincolo de rezultatele financiare, o întrebare rămâne esențială pentru mediul de afaceri: în ce măsură această forță financiară se transformă în credite pentru companii, investiții și dezvoltare economică?

Profitul reprezintă un indicator important al sănătății unei bănci, însă rolul instituțiilor financiare depășește logica unei companii obișnuite. Băncile sunt mecanismul prin care economisirea este transformată în finanțare pentru firme, investiții și locuri de muncă.

Profitabilitatea bancară trebuie analizată din două perspective

Profitul unei bănci reflectă eficiența operațională, gestionarea riscurilor și capacitatea de a genera valoare pentru acționari. În același timp, pentru economie contează dacă aceste resurse ajung în sectorul productiv.

Potrivit raportului Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), scrie businessedge.ro, profitabilitatea sistemului bancar a rămas robustă în 2025, susținută de eficientizarea activității și de procesul continuu de consolidare.

Totuși, profitul nu este sinonim cu dezvoltarea economică.

„Profitabilitatea s-a menținut robustă, pe fondul eficientizării activității operaționale și al continuării procesului de consolidare bancară.”

Consolidarea bancară a creat instituții mai puternice

Tranzacții importante au schimbat piața

În ultimii ani, sectorul bancar a trecut printr-un amplu proces de consolidare:

• Banca Transilvania a preluat OTP Bank România;
• UniCredit a achiziționat Alpha Bank România;
• Intesa Sanpaolo a integrat First Bank.

Aceste tranzacții au dus la apariția unor instituții mai mari, cu resurse sporite și capacitate mai mare de finanțare.

O bancă puternică poate susține proiecte complexe, investiții majore și clienți de dimensiuni mari. Însă adevărata valoare a consolidării apare doar atunci când finanțarea ajunge în economia reală.

Lichiditate există, dar creditarea rămâne prudentă

Deși sistemul bancar dispune de resurse importante, transformarea acestora în credite noi este influențată de riscuri, context economic și calitatea proiectelor finanțate.

Analistul economic Adrian Codîrlașu explică această realitate:

„Cifrele de anul acesta arată că lichiditatea sistemului bancar este una foarte bună, dar băncile sunt prudente în acordarea de credite noi datorită condițiilor economice și a faptului că se străduiesc să atragă clienți bancabili, atât pe zona de persoane fizice, cât și persoane juridice.”

Prudența este justificată într-un context economic incert, însă firmele care au proiecte solide au nevoie de acces la finanțare pentru a putea crește.

Raportul credite/depozite indică un potențial nevalorificat

Unul dintre indicatorii care atrag atenția este raportul credite/depozite, situat la 67,3%.

Acest nivel arată că depozitele din sistem depășesc semnificativ valoarea creditelor acordate. Cu alte cuvinte, există spațiu pentru o creștere a finanțării economiei.

Pentru companii, accesul la credite poate însemna:

• investiții în echipamente;
• extinderea activității;
• automatizare;
• creșterea productivității;
• dezvoltarea exporturilor.

Fără acces la finanțare, multe afaceri rămân blocate în zona de supraviețuire și nu reușesc să își valorifice potențialul.

Specialiștii avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu atenție

Irina Răilean, fondatoarea platformei Mosaiq8, consideră că performanțele sectorului bancar nu trebuie generalizate.

„Să nu extrapolăm acest rezultate financiare. Avem două sectoare mari, energie și bănci, care performează. dar să nu generalizăm, pentru că trebuie să ne uităm la fiecare companie din aceste domenii”.

Ea atrage atenția și asupra presiunilor care se manifestă asupra sistemului bancar.

„Au avut loc și ușoare reduceri de rate de dobândă la nivel interbancar față de anul trecut plus taxa bancară care s-a dublat. Cumulat, toate acestea au pus presiune pe sectorul bancar”.

Creditarea sănătoasă nu înseamnă creditare cu orice preț

Experții subliniază că economia are nevoie de mai multe credite pentru firme, însă nu de finanțare acordată fără evaluarea riscurilor.

Diferența dintre o creditare sănătoasă și una periculoasă este dată de calitatea proiectelor finanțate și de capacitatea companiilor de a rambursa împrumuturile.

Adrian Codîrlașu avertizează că un context economic dificil poate determina instituțiile financiare să devină și mai prudente:

„Într-un astfel de mediu, de stagflație, pot apărea falimente în anumite sectoare, iar o precauție suplimentară ar putea fi adoptată de sistemul bancar şi de investitorii în private equity.”

De la profit bancar la dezvoltare economică

Un sistem bancar profitabil este benefic pentru stabilitatea financiară. Băncile puternice pot investi în tehnologie, își pot consolida capitalul și pot absorbi mai ușor șocurile economice.

Însă beneficiul maxim apare atunci când profitabilitatea este transformată în finanțare pentru mediul privat.

Codîrlașu vede oportunități importante în acest sens:

„Există apetit pentru finanțarea economiei naționale din partea băncilor, având în vedere nivelul scăzut de bancarizare. Prin urmare, potențialul de creştere al sistemului financiar românesc este foarte mare.”

Profitul record de 15,5 miliarde de lei obținut de sistemul bancar românesc în 2025 confirmă soliditatea sectorului financiar. Totuși, adevărata provocare rămâne transformarea acestei forțe financiare în credite, investiții și oportunități pentru companiile românești.

Economia nu are nevoie de bănci mai puțin profitabile, ci de un sistem financiar capabil să susțină mai eficient dezvoltarea mediului de afaceri și creșterea economică pe termen lung.

Jurnalul Olteniei

See Full Bio