Diana Șoșoacă a rămas luni fără imunitatea de europarlamentar. Legislativul european a decis, printr-un vot în plen, că președinta S.O.S va putea fi anchetată în România, așa cum a cerut Parchetul General. Aceasta este acuzată de 11 infracțiuni, inclusiv de propagandă legionară.
Plenul PE a decis: Diana Șoșoacă poate fi anchetată
Numărătoarea exactă a voturilor urmează să fie comunicată. Votul din plen a venit după ce Comisia juridică a Parlamentului European (PE) a decis săptămâna trecută, cu 17 voturi pentru, zero voturi împotrivă și o abținere, ridicarea imunității lui Șoșoacă, scrie hotnews.ro
Voturile din PE vin după ce Parchetul General a solicitat anul trecut legislativului european ridicarea imunității lui Șoșoacă pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară.
Lista infracțiunilor: De ce este acuzată președinta S.O.S.
În raportul oficial de săptămâna trecută, care a stat și la baza votului de marți din plen, Comisia juridică a PE a enumerat mai multe acuzații în legătură cu care a decis să voteze pentru ridicarea imunității, dar și unul în care a decis că ridicarea imunității nu este necesară – un discurs din PE, în care Șoșoacă le recomanda colegilor săi să elaboreze strategii de politică externă după modelul lui Nicolae Ceaușescu.
Conform Parchetului General, procurorul de caz al Secției de urmărire penală a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale a Dianei Șoșoacă, pentru următoarele infracțiuni:
- 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal;
- 4 infracțiuni de promovarea în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002;
- Promovarea ideilor antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018;
- Negarea sau minimalizarea Holocaustului, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002;
- Ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal.
Analiza juridică: Nu este un dosar politic
Raportul Comisiei Juridice a subliniat că „toate aceste presupuse infracțiuni și cererea aferentă de ridicare a imunității Dianei Șoșoacă nu sunt în legătură cu o opinie sau un vot exprimat de aceasta în exercitarea funcțiilor sale în calitate de deputată în Parlamentul European”.
În raportul său, Comisia juridică a mai spus că Parlamentul nu a identificat niciun element de probă din care să rezulte existența unui „fumus persecutionis” – un termen juridic care descrie suspiciunea întemeiată că o acțiune în justiție este motivată politic. Raportul a precizat că nu există elemente de fapt care să indice că procedura judiciară a fost inițiată cu intenția de a submina activitatea politică a Dianei Șoșoacă.
În același timp, Comisia juridică a precizat că „Parlamentul nu poate fi asimilat unei instanțe judecătorești și, pe de altă parte, în contextul unei proceduri de ridicare a imunității, deputatul în cauză nu poate fi considerat „persoană acuzată”.
Reacția Dianei Șoșoacă: „Psihiatrie punitivă”
Șoșoacă a reacționat pe Facebook, săptămâna trecută, după votul din Comisia juridică:
„Cât de frică le este sistemelor român și european de Diana Iovanovici-Șoșoacă! Și au toate motivele!”
„S-a revenit la tot ceea ce înseamnă instituțiile sovietice: psihiatria punitivă, reminiscența acelor acte de teroare împotriva celor care deranjau sistemul. (…) Mă trimit pe mine la expertiză psihiatrică, tot Parchetul ăsta General plin de trădători, inculți și incompetenți, care primesc ordine politice, trebuie să meargă, nu să-și facă o expertiză, ci să fie internați pentru tratament psihiatric.”
